Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3008/2022 AI generated

Retrocession of demolished religious property excluded under OUG 94/2000

Case Number Decizia nr. 3008/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower court's rejection of the claimant's action and leaving the appealed decision in force. The dispute concerned the challenge to a specialized commission's decision refusing the in-kind retrocession of a former religious property (a school building and land) to a parish, instead offering compensatory measures. The court held that the claimant failed to prove the building's continuous existence, as cadastral records from 1973 identified the location as "empty land," thereby confirming the commission's finding that the structure had been demolished after the 1948 expropriation. The decision rested on Emergency Ordinance No. 94/2000 regarding the retrocession of religious property, specifically Article 1 and Paragraph 3 of the Methodological Norms, which explicitly excludes demolished constructions from the scope of the ordinance.

Legislator headnote

AI generated

art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000, art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, art. 486 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000; Retrocession of demolished religious property excluded under OUG 94/2000: The dispute concerned the challenge to a specialized commission's decision refusing the in-kind retrocession of a former religious property (a school building and land) to a parish, instead offering compensatory measures. The court held that the claimant failed to prove the building's continuous existence, as cadastral records from 1973 identified the location as "empty land," thereby confirming the commission's finding that the structure had been demolished after the 1948 expropriation. The decision rested on Emergency Ordinance No. 94/2000 regarding the retrocession of religious property, specifically Article 1 and Paragraph 3 of the Methodological Norms, which explicitly excludes demolished constructions from the scope of the ordinance.

Keywords

AI generated
scope of expropriation location of property restitution of church property retrocession emergency ordinance cultural property

Cited Legislation

AI generated
art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000
topx, 450 Jibert ulterior cererii de depunere a revendicării imobilelor înscrise în acest CF în temeiul art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000;
art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000
Invocând prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, a menţionat că respectiva clădirea, cunoscută ca şi şcoală, a existat din anul 1948 şi că, clădirile nou edificate au fost construite după depunerea cererii de retrocedare, cu încălcarea interdicţiei stabilită de art.
art. 486 C. proc. civ
În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Instanţa de control judiciar constată că în cauză nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
art. 488 pct. 8 C. proc. civ
Aminteşte că prin art. 488 pct. 8 C. proc. civ.
art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000
cadastral x; A respins cererea de retrocedare în ceea ce priveşte restituirea în natură a construcţiei, aceasta nefiind posibilă, întrucât potrivit art. 1 alin.
art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000
Relevante, în ceea ce priveşte construcţiile demolate, sunt şi dispoziţiile punctului 3 din Normele metodologice aferente art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România: "Nu intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
art. 496 alin. (1) C. proc. civ
Civil Procedure Code provision cited in the dispositive as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare

Procedural basis cited in the dispositive for the court's authority to dismiss the appeal in administrative cases.

art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Civil Procedure Code provision cited in the dispositive as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 25 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub numărul de dosar x/2019 reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Jibert, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, a solicitat:

1. să se constate nulitatea absolută a înscrierilor făcute în CF x A+4 nr. top x, şi CF x nr. topx, 450 Jibert ulterior cererii de depunere a revendicării imobilelor înscrise în acest CF în temeiul art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000;

2. să se constate că nr. top. x şi y, înscrise în cele două CF formează corp comun, o singură proprietate - şcoala, curte situate în Jibert, judeţul Braşov, înscrise ca atare sub A+4;

3. să se dispună anularea deciziei nr. 8649/18.06.2019, emisă de Comisia Specială de Retrocedare şi, pe cale de consecinţă, să se dispună restituirea în natură a imobilului situat în Jibert, înscris în CF x A+4, nr. top. x şi CF x nr. top. x - şcoala, curte - către fostul proprietar Parohia Evanghelică Jibert.

Prin sentinţa civilă nr. 1143/CA/07.11.2019, Tribunalul Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale, invocată de pârâtă, şi a dispus declinarea competenţei în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, instanţă care prin încheierea de şedinţă din 12 decembrie 2019 a dispus disjungerea primelor două capete de cerere ale acţiunii introductive şi declinarea competenţei materiale de soluţionare a acestora în favoarea Tribunalului Braşov, secţia I civilă, rămânând învestită cu soluţionarea petitului 3 al cererii de chemare în judecată iniţiale, şi anume solicitarea reclamantei de anulare a deciziei nr. 8649/18.06.2019, emisă de Comisia Specială de retrocedare şi restituire în natură a imobilului situat în Jibert, înscris în CF x A+4, nr. top. x şi CF x nr. top. x - şcoala, curte - către fostul proprietar Parohia Evanghelică Jibert.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 82/2021 din 16 iulie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a respins contestaţia formulată de reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Jibert, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare, având ca obiect anularea Deciziei nr. 8649/18.06.2019 emisă de pârâtă şi restituirea în natură a imobilului situat în Jibert, înscris în CF x nr. top. x şi CF x nr. top. x.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 82/2021 din 16 iulie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Parohia Evanghelică C.A. Jibert a formulat apel, cale de atac calificată de instanţă ca fiind recurs, solicitând anularea Deciziei nr. 8649/18.06.2019 emisă de Comisia Specială de Retrocedare şi, pe cale de consecinţă, să se dispună restituirea în natură a imobilului situat în Jibert, înscris în CF x A+4, nr. top. x şi CF x nr. top. x - şcoală, curte - către fostul proprietar Parohia Evanghelică C.A. Jibert.

În esenţă, recurenta-reclamantă a susţinut că instanţa de fond, în mod greşit a reţinut că în speţă ar fi vorba de o construcţie nouă, în realitate, clădirea nefiind demolată niciodată, existând şi astăzi, cu aceeaşi destinaţie, aceasta suferind doar reparaţii utile şi necesare ceea ce nu poate echivala cu o construcţie nouă.

Invocând prevederile art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000, a menţionat că respectiva clădirea, cunoscută ca şi şcoală, a existat din anul 1948 şi că, clădirile nou edificate au fost construite după depunerea cererii de retrocedare, cu încălcarea interdicţiei stabilită de art. 6 şi art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000.

4. Apărările formulate în recurs

Intimata-pârâtă a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentinţa recurată este temeinică şi legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situaţiei de fapt reţinute.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 25 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 21 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Biserica Evanghelică C.A. Jibert, prin Consistoriul Superior al Bisericii Evaghelice C.A. din România a formulat, în temeiul O.U.G. nr. 94/2000, cererea de retrocedare nr. x/21.02.2003, prin care a solicitat restituirea imobilului situat în Braşov, 3030 localitatea Jibert compus din clădire şi teren, înscris în CF x top. x, "având destinaţia de şcoală actualmente fiind şcoală".

Comisia specială de retrocedare a respins cererea de retrocedare referitoare la restituirea în natură a imobilului teren, situat în judeţul Braşov, înscris iniţial în CF nr. x, nr. top. x, transcris ulterior în CF x convertită în CF nr. x, actualmente parte din nr. cadastral x, aceasta nefiind posibilă, întrucât terenul este ocupat de şcoala gimnazială, edificată de către statul român ulterior preluării abuzive, şi de alee beton; A constatat calitatea de persoană îndreptăţită a Parohiei Evanghelice C.A. Jibert pentru a beneficia de prevederile O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a propus acordarea de măsuri compensatorii solicitantei, în condiţiile Capitolului III din legea nr. 165/2013, cum modificările şi completările ulterioare, pentru imobilul teren în suprafaţă de 176,40 m.p., situat în judeţul Braşov, înscris iniţial în CF nr. x, nr. top. x, transcris ulterior în CF x convertită în CF nr. x, actualmente parte din nr. cadastral x; A respins cererea de retrocedare în ceea ce priveşte restituirea în natură a construcţiei, aceasta nefiind posibilă, întrucât potrivit art. 1 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu pct. 3 din Normele metodologice corespunzătoare articolului menţionat, construcţiile demolate nu fac obiectul acestui act normativ.

Motivele adoptării acestei soluţii de către pârâtă au constat în faptul că terenul în suprafaţă de 176,40 mp, situat în satul Jibert, comuna Jibert s-a aflat în proprietatea Biserici Evanghelice Lutherane din Jibert, imobilul fiind preluat abuziv de către statul român în temeiul Decretului nr. 176/1948, însă la data soluţionării cererii de retrocedare terenul este ocupat de şcoala gimnazială edificată de către statul român, ulterior preluării abuzive, iar construcţia care se solicită a fi restituită în natură a fost demolată.

Prin urmare, în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 94/2000 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Normelor Metodologice de aplicare a acesteia s-a propus acordarea de măsuri compensatorii solicitantei în condiţiile Legii nr. 165/2013 cu modificările şi completările ulterioare, pentru imobilul teren în suprafaţă de 176,40 m.p., situat în judeţul Braşov, înscris iniţial în CF nr. x, nr. top. x, transcris ulterior în CF x convertită în CF nr. x, actualmente parte din nr. cadastral x.

În acest context, instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost învestită cu o cerere prin care reclamanta Parohia Evanghelică C.A. din Jibert a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare, anularea Deciziei nr. 8649/18.06.2019.

Prin sentinţa recurată, acţiunea a fost respinsă, reclamanta formulând critici din perspectiva încălcării art. 1 alin. (1) şi alin. (3) din O.U.G. nr. 94/2000, susţinând, în esenţă, că şcoala a existat din anul 1946 iar clădirea nu a fost niciodată demolată, aceasta suferind doar reparaţii utile şi necesare ceea ce nu poate echivala cu o construcţie nouă.

Instanţa de control judiciar constată că în cauză nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Aminteşte că prin art. 488 pct. 8 C. proc. civ. sunt vizate situaţiile în care instanţa de fond evocă norme de drept substanţial incidente situaţiei în cauză, dar le încalcă în litera sau spiritul lor ori le aplică greşit, consecinţă a unei interpretări eronate a legii. Or, niciuna dintre aceste ipoteze nu a fost afirmată şi dezvoltată de recurenta-reclamantă.

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000, " Imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România şi au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcaşele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foştilor proprietari, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă", iar conform alin. (4) al aceluiaşi articol " (…) În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent (…)".

Relevante, în ceea ce priveşte construcţiile demolate, sunt şi dispoziţiile punctului 3 din Normele metodologice aferente art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România: "Nu intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, imobilele care fac sau au făcut obiectul restituirii potrivit altor legi cu caracter reparator, precum şi construcţiile demolate."

Aşadar, acestea sunt dispoziţiile normative care au condus în mod corect la respingerea cererii recurentei de retrocedare în natură a imobilului teren şi de propunere pentru acordarea de măsuri compensatorii pentru acest imobil, fiind respinsă cererea sa de retrocedare în natură a construcţiei care a fost demolată, având în vedere că terenul înscris sub nr. top. vechi x, este ocupat parţial de construcţia cu destinaţia de şcoală, astfel cum a fost extinsă după preluarea abuzivă potrivit Decretului nr. 176/1948 şi demolarea vechii clădiri, şi parţial de alee pentru acces, neputând fi restituit în natură.

Aspectele invocate de recurentă referitoare la existenţa şcolii încă din anul 1948 şi la faptul că aceasta nu a fost demolată niciodată, existând şi astăzi cu aceeaşi destinaţie, nu pot fi primite de instanţa de control judiciar întrucât, aşa cum rezultă din schiţa dezmembrării din anul 1973, la data dezmembrării, la nr. top. x, apare menţiunea "loc gol", neexistând nicio construcţie.

Prin urmare, Înalta Curte constată că sentinţa recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare şi aplicare a normelor de drept incidente circumstanţelor de fapt reţinute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul formulat, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Parohia Evanghelică C.A. Jibert împotriva sentinţei nr. 82 din 16 iulie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2022.