Time-barred revision by municipality dismissed as filed one day after res judicata deadline; appellate remand stands.

Şedinţa publică din data de 20 mai 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1 Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ sub nr. x/2020, reclamanta A. S.R.L., prin B. şi C. a chemat în judecată pe pârâtul Municipiul Roman, prin primar, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună:

- anularea procesului-verbal de recepţie finală nr. 8481/02.05.2019 prin care s-a dispus respingerea recepţiei finale a obiectivului "reabilitare şi modernizare zona de agrement-bazin de înot, str. x, f. n., Municipiul Roman, jud. Neamţ

- efectuarea recepţiei finale a obiectivului anterior arătat, în conformitate cu dispoziţiile legale

- restituirea sumei de 41881,85 RON, încasată necuvenit la data de 16.07.2017 prin executarea contului de garanţii de bună execuţie.

Prin sentinţa civilă nr. 146 pronunţată la data de 17 februarie 2021, Treibunalul Neamţ a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentanţi şi a anulat cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., prin B. şi C..

Împotriva acestei sentinţe, s-a formulat recurs de către reclamanta A. S.R.L., iar prin Decizia nr. 506 pronunţată la data de 07 septembrie 2021, Curtea de Apel Bacău a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe, reţinând în considerente că numitţii B. şi C. au atribuţii de reprezentare a societăţii.

1.2. Prin acţiunea civilă înregistrată la Tribunalul Neamţ sub nr. x/14.06.2018, Municipiul Roman prin primar D. în contradictoriu cu S.C. A. S.R.L. a solicitat:

- obligarea paratei la reconstituirea garanţiei de buna execuţie în cuantum de 63520,55 RON prin plata acesteia în contul x, deschis la Trezoreria Municipiului Roman, nr. 6717/29.04.2013, ce a avut ca obiect realizarea obiectivului "Reabilitare şi modernizare zona de agrement-bazine de înot"

- obligarea paratei la plata sumei de 42426 RON, reprezentând diferenţa dintre suma executata din garanţia de buna execuţie şi valoarea prejudiciului creat prin deprecierile constatate la lucrarea supusa garanţiei.

- obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.

Prin sentinţa civilă nr. 709 pronunţată la data de 26 noiembrie 2020, Tribunalul Neamţ a respins ca nefondată acţiunea civilă formulată de Municipiul Roman.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul Municipiul Roman prin primar, iar prin Decizia nr. 375/2021 pronunţată la data de 20 mai 2021, Curtea de Apel Bacău a respins recursul formulat ca nefondat.

Prin încheierea de şedinţă din data de 13 mai 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău a reţinut faptul că numitul C. prezent în sala de judecată la termenul din 13 mai 2021 nu are calitatea de reprezentant al societăţii intimate-pârâte A. întrucât potrivit relaţiilor de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, existente la dosarul cauzei şi dispuse de instanţă din oficiu A. S.R.L. are ca reprezentant legal pe numitul E., F. - celălalt administrator, fiind decedat la acest moment, existând un dosar de partaj succesoral. Drept urmare, a apreciat Curtea de Apel Bacău că dl. C. nu are calitatea de reprezentant al societăţii intimate S.C. A. S.R.L., motiv pentru care nu poate răspunde în faţa instanţei în această calitate.

A reţinut Curtea de Apel Bacău că numitul E. este menţionat în registrul ORC ca fiind administratorul societăţii intimate S.C. A. S.R.L., nefiind consemnată o demisie a numitului E., iar aceste menţiuni sunt opozabile terţilor şi instanţei de judecată.

2. Cererea de revizuire exercitată împotriva deciziei nr. 506 din 07 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 10 octombrie 2021, revizuentul Municipiul Roman prin primar G. a solicitat revizuirea deciziei nr. 506 din 07 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă a susţinut revizuentul că Decizia nr. 506/07.09.2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău încalcă autoritatea de lucru judecat a celor reţinute de aceeaşi instanţă prin încheierea din data de 13 mai 2021 din dosarul nr. x/2018 pe care s-a sprijinit Decizia nr. 375/2021 a Curţii de Apel Bacău.

Susţine revizuentul că prin încheierea din data de 13 mai 2021 din dosarul nr. x/2018 Curtea de Apel Bacău a reţinut că reprezentantul legal al A. S.R.L. este dl. E., iar dl. C. nu are calitatea de reprezentat al societăţii, dar ulterior, prin Decizia nr. 506/2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020 aceeaşi instanţă a reţinut, în cuprinsul considerentelor care au stat la baza adoptării soluţiei, faptul că numiţii B. şi C. au calitatea de reprezentanţi legali ai societăţii, consideră ca sunt incidente dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Decizia nr. 506/2021 încălcând efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat al celor statuate de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2021 ărin incheierea menţionată.

Invocă şi practică judiciară, respectiv Decizia nr. 14/2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

3. Apărările formulate în cauză

Intimata A. S.R.L. nu a formulat întâmpinare.

II. Soluţia Înaltei Curţi cu privire la cererea de revizuire

Analizând, cu prioritate, termenul de formulare a cererii de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta a fost depusă cu nerespectarea termenului legal, pentru următoarele considerente:

Cererea de revizuire este întemeiată pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., situaţie în care, potrivit art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., termenul de exercitare a acestei căi extraordinare de atac este de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri.

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului şi nici recursului, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, hotărârile devin definitive la data expirării termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, după caz, la data pronunţării.

Hotărârile considerate a fi potrivnice de către revizuentul Municipiul Roman sunt reprezentate de decizia nr. 506 din 07 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 şi decizia nr. 375 din 20 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

În speţă, ultima hotărâre rămasă definitivă este decizia 506 din 07 septembrie 2021, data rămânerii definitive a acestei hotărâri fiind chiar data pronunţării, întrucât nu este supusă căii de atac a apelului sau recursului.

Prin urmare, termenul de exercitare a cererii de revizuire este de o lună, calculat de la data de 07 septembrie 2021, iar conform art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., acest termen, care s-a împlinit la data de 07 octombrie 2021.

Având în vedere că revizuentul a depus cererea de revizuire prin poştă, la data de 08 octombrie 2021, Înalta Curte constată că cererea este introdusă cu depăşirea termenului prevăzut de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În sensul celor indicate mai sus, Înalta Curte va avea în vedere aspectele statuate de Curtea Constituţională prin punctele 15 - 20 ale deciziei sale nr. 346 din 6 iunie 2020, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 511 alin. (1) pct. 8 şi ale art. 513 alin. (4) din C. proc. civ., publicată în Monitorul Oficial nr. 1104 din 19 noiembrie 2020, potrivit cărora:

15. Curtea a analizat, prin decizia menţionată, o critică similară celei din cauza de faţă, potrivit căreia termenul de o lună prevăzut în acest sens începe să curgă de la momentul pronunţării celei de-a doua hotărâri, astfel că persoana interesată se află în imposibilitatea de a utiliza această cale de atac atunci când nerespectarea autorităţii de lucru judecat este determinată de contrarietatea considerentelor pe care se bazează hotărârile prin raportare la care se invocă motivul de revizuire menţionat, deoarece nu poate lua cunoştinţă de acestea în timp util. Faţă de această critică, Curtea a reţinut că, potrivit art. 513 alin. (4) teza a doua din C. proc. civ., în redactarea pe care textul o avea la data ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, efectul admiterii revizuirii îl constituie anularea celei din urmă hotărâri şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Revizuirea reprezintă o cale de atac extraordinară, de retractare, nedevolutivă. De aceea, în cadrul judecării acesteia nu este permisă şi soluţionarea fondului pricinii. În ipoteza în care constată existenţa motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8, instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire nu examinează temeinicia hotărârii atacate şi nu decide care dintre hotărârile în discuţie este cea judicioasă, ci se rezumă la a anula ultima hotărâre cu privire la care constată că nesocoteşte autoritatea de lucru judecat a hotărârii anterioare. Pentru a decide astfel, instanţa se pronunţă asupra identităţii de părţi, obiect şi cauză în procesele soluţionate prin hotărârile comparate, care indică încălcarea autorităţii de lucru judecat a celei mai întâi pronunţate. Or, în verificarea existenţei triplei identităţi menţionate, nu este necesar ca instanţa care soluţionează cererea de revizuire să analizeze considerentele pe care instanţele şi-au fondat soluţiile pronunţate, ci soluţia pronunţată şi impusă prin dispozitivul hotărârilor.

16. Art. 461 alin. (1) din C. proc. civ. clarifică obiectul asupra căruia poartă orice cale de atac, stabilind că partea din hotărâre împotriva căreia se îndreaptă aceasta este soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Aşadar, revizuirea, la fel ca orice altă cale de atac, indiferent de caracterul acesteia - ordinară sau extraordinară, de reformare sau de retractare, devolutivă sau nedevolutivă - se îndreaptă împotriva soluţiei cuprinse în dispozitivul hotărârii. Chiar dacă, în concepţia actuală a C. proc. civ., se bucură de autoritate de lucru judecat atât dispozitivul hotărârii, cât şi considerentele pe care acesta se sprijină, după cum prevede art. 430 alin. (2), revizuirea întemeiată pe motivul nesocotirii autorităţii de lucru judecat nu poate viza decât soluţia pronunţată, de vreme ce efectul admiterii cererii de revizuire este, aşa cum s-a arătat mai sus, anularea ultimei hotărâri, în întregul ei, fără analiza eventualei contrarietăţi existente între considerentele decisive ale hotărârilor în discuţie. Este adevărat că art. 461 alin. (2) reglementează şi problema considerentelor, în sensul că, potrivit acestuia, calea de atac poate să vizeze anumite considerente ale hotărârii, şi anume cele prin care s-au dat dezlegări unor probleme de drept ce nu au legătură cu judecata acelui proces sau care sunt greşite ori cuprind constatări de fapt ce prejudiciază partea. Într-o asemenea situaţie, instanţa, admiţând calea de atac, va înlătura acele considerente şi le va înlocui cu propriile considerente, menţinând soluţia cuprinsă în dispozitivul hotărârii atacate. Această ipoteză este valabilă însă numai în ceea ce priveşte căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu şi în ceea ce priveşte căile de atac de retractare, aşa cum este revizuirea.

17. În ceea ce priveşte considerentele decizorii, prin care a fost soluţionată pe cale incidentală o chestiune litigioasă, Curtea a observat că nu pot constitui motiv de revizuire a celei de-a doua hotărâri ca urmare a faptului că ar contraveni considerentelor decizorii cuprinse într-o altă hotărâre anterioară. Aceasta, deoarece o astfel de ipoteză este exclusă de existenţa unei alte căi procedurale puse la îndemâna părţii interesate încă din timpul soluţionării celui de-al doilea proces, şi anume posibilitatea acesteia de a invoca excepţia autorităţii de lucru judecat cu referire la soluţia dată cu privire la aceeaşi chestiune litigioasă rezolvată pe cale incidentală într-o cauză precedentă. Prin urmare, în condiţii de diligenţă procesuală, se poate preveni apariţia unor considerente decizorii contradictorii, astfel încât să nu se mai pună problema unei eventuale revizuiri întemeiate pe un asemenea motiv.

18. În consecinţă, faptul că termenul de introducere a cererii de revizuire curge de la pronunţarea ultimei hotărâri nu împiedică accesul la justiţie al părţii şi nu contravine prevederilor art. 129 din Constituţie referitoare la exercitarea căilor de atac, întrucât demonstrarea existenţei motivului de revizuire prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. nu presupune cu necesitate cunoaşterea considerentelor dezvoltate de instanţa care a pronunţat ultima hotărâre, ci implică doar argumentarea existenţei identităţii de părţi, obiect şi cauză din cele două procese, lucru posibil şi în lipsa motivării hotărârii a cărei revizuire se solicită.

19. De altfel, Curtea a mai reţinut că obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale în cadrul termenelor stabilite de lege reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, instituirea unor termene procesuale servind unei mai bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor.

20. Tot astfel, Curtea a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu a procedat astfel în scopul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 513 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia tardivităţii cererii de revizuire, promovată împotriva deciziei civile nr. 506 din 07 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2020 cu consecinţa respingerii acestei cereri, ca tardiv formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia tardivităţii formulării cererii de revizuire invocată din oficiu.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Municipiul Roman împotriva Deciziei nr. 506/2021 din 07 septembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, pronunţată în dosarul nr. x/2020 ca tardiv formulată.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Recursul se depune la ICCJ, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 mai 2022.