Municipality’s bid to force transfer of disused police building fails; appeal rejected as unfounded.

Şedinţa publică din data de 13 mai 2021

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Oraşul Bicaz judeţul Neamţ, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne şi pârâtul Guvernului României, s-a solicitat instanţei să constatate că în urma mutării Poliţiei oraşului Bicaz judeţul Neamţ, din vechiul său sediu situat în str. x (fostă str. x), în noul sediu din Oraşul Bicaz str. x A, potrivit art. 864 din Noul C. civ., dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilului situat în str. x (fostă str. x), clădire administrativă, împreună cu terenul aferent, în suprafaţă de 715 m.p. s-a stins, întrucât a încetat uzul sau interesul public general pentru care a fost preluat prin Decizia fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Neamţ nr. 245/4.06.1973, respectiv a încetat afectaţiunea publică a acestui imobil, de sediu al Poliţiei oraşului Bicaz judeţul Neamţ; să ia act că prin H.C.L. nr. 93/25.10.2012 s-a aprobat solicitarea de trecere, din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ, în domeniul public al oraşului Bicaz şi în administrarea Consiliului Local, a imobilului situat în str. x (fostă str. x), clădire administrativă, împreună cu terenul aferent, în suprafaţă de 715 m.p. (fostul sediu al Poliţiei oraşului Bicaz), imobilul în cauză fiind declarat din bun de interes public naţional, în bun de interes public local şi să dispună obligarea Ministerului Afacerilor Interne să iniţieze un proiect de hotărâre de Guvern privind trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ, în domeniul public al oraşului Bicaz şi în administrarea Consiliului Local, a imobilului situat în str. x (fostă str. x), clădire administrativă, împreună cu terenul aferent, în suprafaţă de 715 m.p. (fostul sediu al Poliţiei oraşului Bicaz) şi să-l înainteze Guvernului României spre aprobare, precum şi obligarea Guvernului României ca, la iniţiativa Ministerului Administraţiei şi Internelor, să adopte hotărârea din proiectul menţionat, declarând imobilului în cauză, din bun de interes public naţional în bun de interes public local.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin încheierea de şedinţă din data de 28 septembrie 2018 s-a admis în principiu cererea de intervenţie accesorie formulată de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în cauza privind acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Oraşul Bicaz, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Guvernul României.

Prin sentinţa civilă nr. 110 din 23 noiembrie 2018 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis în fond cererea de intervenţie formulată de intervenientul Statul Român prin reprezentant legal Ministerul Finanţelor Publice.

S-a respins acţiunea formulată de reclamantul Oraşul Bicaz, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Afacerilor Interne şi Guvernul României, precum şi cu intervenientul Statul Român prin reprezentant legal Ministerul Finanţelor Publice, ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei şi încheierii menţionate la pct. 2 a formulat recurs reclamantul criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate întemeiate pe cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.:

- în mod nelegal şi prin motive străine de natura cauzei prima instanţă a admis prin încheierea recurată şi, ulterior, prin sentinţă cererea de intervenţie, întrucât Statul Roman intervine, nu în nume propriu, nu pentru sine, ci pentru şi în sprijinul Guvernul României, ca autoritate publică; în prezentul litigiu statul este reprezentat de Guvernul României, ca autoritate publică (care, de altfel îşi subordonează Ministerul Finanţelor Publice, minister care nu mai e necesar să fie parte în proces);

- reclamantul nu revendică un imobil proprietatea statului, recunoscând apartenenţa imobilului în litigiu la proprietatea statului, ci solicită în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 actualizată, emiterea de către Guvern a unui act administrativ de putere publică, privind transferul imobilului în litigiu din proprietatea publică a statului şi administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în proprietatea publică a Oraşului Bicaz şi în administrarea Consiliului local;

- prin H.C.L. nr. 46/30.03.2017, legislativul local a constatat că, în urma mutării Poliţiei oraşului Bicaz judeţul Neamţ, potrivit art. 864 din C. civ., dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilului s-a stins, întrucât a încetat uzul sau interesul public general pentru care a fost preluat prin Decizia fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Neamţ nr. 245/4.06.1973, respectiv a încetat afectaţiunea publică a acestui imobil, de sediu al poliţiei oraşului Bicaz;

- actul administrativ (hotărârea de consiliu local) nu a fost anulat anulat şi nu a fost nici măcar contestat pe căile legale, iar instanţa nu poate decât să constate că operează prezumţia de legalitate, întrucât nu a fost răsturnată prin niciun mijloc de probă;

- instanţa de fond, nu a făcut nicio referire şi nu a luat în discuţie refuzul pârâtului M.A.I. de a da curs solicitării;

- s-a solicitat să se ia în considerare aprecierea intervenientului Ministerul Finanţelor Publice în sensul nevoii de a exista un echilibru între interesul public local şi cel general, acţiunea venind tocmai în sprijinul acestui echilibru, în condiţiile în care clădirea este în prezent nefolosită, iar sediul Primăriei Bicaz, deşi este monument istoric, are acoperişul spart, iar pentru reapariţia capitală este necesară relocarea personalului în alte clădiri.

Pentru aceste motive s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, prin admiterea acţiunii, obligarea Ministerului Afacerilor Interne să iniţieze un proiect de hotărâre de Guvern privind trecerea din domeniul public al statului din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ, în domeniul public al oraşului Bicaz şi în administrarea Consiliului Local, precum şi obligarea Guvernului României ca, la iniţiativa Ministerului Administraţiei şi Internelor să adopte hotărârea din proiectul menţionat, declarând imobilul din bun de interes public naţional, în bun de interes public local.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul - pârât Guvernul României a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că nu s-a urmat procedura prevăzută de art. 9 din Legea nr. 213/1998.

Intimatul - pârât Ministerul Afacerilor Interne a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului formulat raportat la cele două cazuri de casare invocate, respectiv dispoziţiile pct. 6 şi 8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

A arătat pârâtul că, în calitate de administrator al imobilului, nu are nicio atribuţie în ceea ce priveşte demersul solicitat de recurenta - reclamantă.

Prin întâmpinare, intimatul - intervenient Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice a solicitat respingerea recursului ca nefondat, soluţia primei instanţe fiind pronunţată prin corecta aplicare a dispoziţiilor art. 223 din C. civ. şi art. 3 pct. 37 din H.G. nr. 447/1997 care justifică calitatea de parte a Ministerului Finanţelor Publice în proces.

5. Răspunsul la întâmpinare

Recurentul-reclamant a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că interpretarea dată de pârâţi dispoziţiilor art. 864 din C. civ. nu poate fi împărtăşită, întrucât legiuitorul a avut în vedere încetare dreptului de uz în sens fizic, respectiv neexercitarea acestui drept, iar nu în sens juridic.

S-a arătat că prin H.C.L. nr. 46/30.03.2017 recurentul -reclamant a devenit titular al interesului legitim public de satisfacere a nevoii comunitare, definit de art. 2 lit. r) din Legea nr. 554/2004.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente:

6.1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul Oraşul Bicaz a solicitat instanţei obligarea pârâtului Ministerul Afacerilor Interne să iniţieze un proiect de hotărâre de Guvern privind trecerea din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ, în domeniul public al oraşului Bicaz şi în administrarea Consiliului local, a imobilului situat în str. x (fostă str. x), clădire administrativă, împreună cu terenul aferent, în suprafaţă de 715 m.p. (fostul sediu al Poliţiei oraşului Bicaz) şi să-l înainteze Guvernului României spre aprobare, precum şi obligarea Guvernului României ca, la iniţiativa Ministerului Administraţiei şi Internelor, să adopte hotărârea din proiectul menţionat, declarând imobilului în cauză, din bun de interes public naţional în bun de interes public local.

Reţine Înalta Curte că imobilul în litigiu este înscris în inventarul centralizat al bunurilor ce fac parte din domeniul public al statului, Anexa nr. 1, aprobat prin H.G. nr. 1705/2006, la numărul 11409, cod de clasificare 8.29.10, cu denumirea 27-12.

Imobilul se află în administrarea Ministerului de Interne, prin Inspectoratul Judeţean Neamţ.

In susţinerea acţiunii formulate în contencios administrativ, recurentul - reclamant a invocat un refuz nejustificat al pârâţilor, întemeindu-şi pretenţiile pe dispoziţiile art. 864 din C. civ. potrivit cărora: Dreptul de proprietate publică se stinge dacă bunul a pierit ori a fost trecut în domeniul privat, dacă a încetat uzul sau interesul public, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.

A susţinut recurentul - reclamant că întreg personalul Inspectoratului judeţean Neamţ a fost transferat din acest imobil, astfel că afectaţiunea publică de sediu al Poliţiei Oraşului Bicaz a încetat, iar dreptul de proprietate publică a statului asupra imobilului s-a stins, încetând uzul sau interesul public general pentru care a fost preluat prin Decizia fostului Comitet executiv al Consiliului Popular al Judeţului Neamţ nr. 245/4.06.1973.

Prin Hotărârea Consiliului Local Bicaz nr. 5/2005 a fost aprobată preluarea bunurilor mobile şi imobile din administrarea Inspectoratului General al Poliţiei Române în administrarea Consiliului Local Bicaz, Serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, conform anexelor 1,2 şi 3. Din anexa nr. 1 se constată că este vorba doar despre spaţiul de 32,56 mp situat în clădirea din str. x, respectiv două birouri.

Prin Hotărârea Consiliului local nr. 46/30.03.2017 s-a aprobat solicitarea de trecere din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor prin Inspectoratul public al Judeţului Neamţ în domeniul public al Oraşului Bicaz.

6.2. Analizând criticile formulate din perspectiva motivelor circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. Înalta Curte reţine că cerinţa motivării adecvate a unei hotărâri judecătoreşti nu trebuie confundată cu obligaţia de a răspunde tuturor argumentelor prezentate de părţi în vederea susţinerii temeiurilor de fapt şi de drept pe care se întemeiază solicitările părţilor litigante, fiind suficient ca aceste argumente să fie tratate grupat, în analiza aspectelor relevante care fundamentează poziţia procesuală a părţilor.

O hotărâre motivată corespunzător, astfel încât să fie posibilă exercitarea controlului judiciar asupra sa şi să ofere toate garanţiile unui proces echitabil, cu respectarea prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi ale art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu poate fi atinsă de un viciu de nelegalitate rezultat din lipsa unui răspuns la fiecare argument cuprins în cererile părţilor, cât timp raţionamentul logico-juridic s-a format cu luarea în considerare a acestor argumente.

În privinţa lipsei motivelor pe care se întemeiază sentinţa recurată, este evident că o astfel de critică are un caracter neîntemeiat, hotărârea primei instanţe fiind amplu motivată, răspunzând chestiunilor de fapt şi de drept care au fost supuse judecăţii în faţa sa, inclusiv in ceea ce priveşte dreptul de administrare asupra imobilului al pârâtului Ministerul Afacerilor Interne.

Totodată, criticile care privesc expunerea de către judecătorul fondului a unor motive străine de natura cauzei, reprezintă, în fapt, aprecieri de fond asupra considerentelor hotărârii, cărora instanţa de recurs le va răspunde în cadrul analizei motivului prevăzut de pct. 8 al art. 488 din C. proc. civ.

Prin urmare, Înalta Curte reţine caracterul nefondat al recursului reclamantului, în privinţa criticilor întemeiate pe motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., atât în ceea ce priveşte sentinţa cât şi încheierea recurată.

6.3 Raportat la recursul formulat în temeiul dispoziţiilor art. 64 alin. (3) din C. proc. civ. împotriva soluţiei primei instanţe asupra cererii de intervenţie accesorie formulată de Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, Înalta Curte reţine, de asemenea, netemeinicia acestuia.

Are în vedere instanţa de control judiciar că, potrivit dispoziţiilor art. 223 din C. civ.:

"(1) În raporturile civile în care se prezintă nemijlocit, în nume propriu, ca titular de drepturi şi obligaţii, statul participă prin Ministerul Finanţelor Publice, afară de cazul în care legea stabileşte un alt organ în acest sens".

Totodată, potrivit H.G. nr. 34/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, cu modificările ulterioare, art. 3 alin. (1) pct. 81, printre atribuţiile acestuia se numără şi cea de a reprezenta statul, ca subiect de drepturi şi obligaţii, în faţa instanţelor, precum şi în orice alte situaţii în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabileşte în acest scop un alt organ;

În măsura în care, astfel cum s-a arătat anterior, imobilul în litigiu se află în domeniul public al statului Ministerul Finanţelor Publice justifică legitimitate procesuală în sprijinul pârâtului Guvernul României, fiind lipsit de relevanţă împrejurarea că prezenta acţiune nu este una în revendicare.

6.4. În ceea ce priveşte fondul cauzei, reţine Inalta Curte că, în raport de regimul imobilului, devin incidente dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică potrivit cărora "(1) Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului, declarându-se din bun de interes public naţional în bun de interes public judeţean sau local", la care fac trimitere chiar şi prevederile invocate de recurentul reclamant, respectiv cele ale art. 864 din C. civ., atunci când se referă la stingerea dreptului de proprietate publică "cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege".

Aminteşte Înalta Curte că în jurisprudenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, confirmată şi prin Soluţia de principiu adoptată în şedinţa din data de 11 mai 2009, s-a apreciat ca inadmisibilă cererea de chemare în judecată prin care, în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004, se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conţinut special întrucât se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat.

În exercitarea atribuţiilor sale, Guvernul, ca autoritate publică a puterii executive, care asigură realizarea politicii interne şi exercită conducerea generală a administraţiei publice, adoptă hotărâri şi ordonanţe, conform art. 108 din Constituţia României. Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

Legea îi conferă pârâtului Guvernul României o marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte avizarea propunerii de hotărâre, o acţiune în contencios administrativ împotriva acestui refuz al puterii executive putând fi grevată doar prin prisma excesului de putere, definit în art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, în măsura în care s-ar solicita punerea în executare a unei dispoziţii dintr-o lege, sau recunoaşterea unui drept.

In acord însă cu soluţia adoptată de judecătorul fondului, instanţa de control judiciar constată că recurentul - reclamant nu justifică un astfel de drept asupra imobilului în litigiu, hotărârea de consiliu local reprezentând doar o premisă în procedura prin care un bun aflat în proprietate publică a statului poate fi trecut în domeniul public al autorităţii administrativ - teritoriale, astfel că nu se poate reţine un refuz nejustificat din partea pârâtului Guvernul României.

Totodată, având în vedere că pârâtul Ministerul Afacerilor Interne nu are decât un drept de administrate asupra imobilului, raportat la procedura prevăzută de art. art. 9 din Legea nr. 213/1998, se constată că nu intră printre atribuţiile ministerului formularea vreunei propuneri privind adoptarea unei astfel de hotărâri de guvern.

În concluzie, se constată caracterul nefondat al motivelor de recurs invocate de recurentul-reclamant.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Oraşul Bicaz judeţul Neamţ împotriva încheierii din 28 septembrie 2018 şi sentinţei nr. 110 din 23 noiembrie 2018 ale Curţii de Apel Bacău, secţia a II- a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 mai 2021.