Inadmissibility of revision for alleged res judicata violation due to lack of triple identity of parties, object, and cause

Şedinţa publică din data de 17 mai 2022

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava la data de 14.12.2017 şi înregistrată sub numărul x/2017, reclamantul Municipiul Fălticeni - prin Primar în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. Bucureşti, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtei la plata sumei de 93.672,67 RON, din care, 84.924,67 RON reprezintă prejudiciu de recuperat şi 8.748 RON penalităţi de întârziere, cu cheltuieli de judecată.

Hotărârile pronunţate în cauză

Prin sentinţa nr. 673 din 15 octombrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Fălticeni - prin primar, în contradictoriu cu pârâta S.C. A. S.R.L. Bucureşti.

Calea de atac a recursului exercitată

Împotriva sentinţei nr. 673 din 15 octombrie 2020 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a promovat recurs reclamantul Municipiul Fălticeni - prin Primar, dosarul fiind înaintat Curţii de Apel, secţia de contencios administrativ şi fiscal pentru soluţionarea respectivei căi extraordinare de atac sub acelaşi număr de dosar.

Hotărârea ce face obiectul revizuirii

Prin Decizia nr. 473 din data de 9 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat, ca nemotivat, recursul declarat de reclamantul Municipiul Fălticeni - prin Primar, împotriva sentinţei nr. 673 din 15 octombrie 2020 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, intimată fiind pârâta S.C. A. S.R.L..

Cererea de revizuire ce face obiectul prezentei judecăţi

Împotriva Deciziei nr. 473 din data de 9 iunie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2017 de Curtea de Apel Suceava, reclamantul Municipiul Fălticeni a formulat cerere de revizuire, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, revizuentul a susţinut că decizia civilă nr. 473 din 09.06.2021 încalcă efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, fapt recunoscut prin decizia civilă definitivă nr. 2829/02.10.2018 a Curţii de Apel Suceava, pronunţată în dosarul nr. x/2015.

Astfel, revizuentul a arătat că, în cadrul dosarului nr. x/2015, Curtea de Apel Suceava a pronunţat decizia în sensul menţinerii constatării auditorilor externi şi a recuperării prejudiciului, fiind respinsă solicitarea recurentului de obligare a intimate la plata sumei reprezentând prejudiciu rezultat din încheierea contractului de prestări servicii, cu nesocotirea efectului de lucru judecat din hotărârea anterioară.

Susţine revizuentul că efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat este descris de art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., care arată că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă. Efectul negativ al autorităţii de lucru judecat constă în împiedicarea unei a doua judecăţi între aceleaşi părţi, cu acelaşi obiect şi cu aceeaşi cauză, fiind prevăzut de art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., ca excepţia autorităţii de lucru judecat.

Invocând dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., consideră revizuenta că nu este necesar a fi întrunită tripla identitate, ci este suficient ca în judecata ulterioară să fie adusă în discuţie o chestiune litigioasă în legătură cu ceea ce s-a soluţionat anterior fie prin dispozitiv, fie prin considerente, această judecată fiind deja făcută, ea nu mai poate fi contrazisă.

Solicită a se remarca faptul că prima hotărâre pronunţată şi care consfinţeşte cu autoritate de lucru judecat aplicarea măsurilor dispuse de auditorii externi, respectiv decizia civilă nr. 2829/02.10.2018 a Curţii de Apel Suceava, pronunţată în dosarul nr. x/2015, este contrazisă ulterior de decizia civilă nr. 8100/86/2017, aceasta din urmă hotărâre încălcând efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat.

Apărările formulate în cauză

Legal citată, intimata A. a formulat întâmpinare, în cadrul căreia a solicitat respingerea, ca inadmisibilă, a cererii de revizuire, apreciind că aceasta nu respectă condiţiile de admisibilitate impuse de lege, respectiv inexistenţa identităţii de părţi, a identităţii de obiect, precum şi faptul că cererea este motivată superficial.

Intimata a apreciat că, în dosarul nr. x/2015, părţile sunt: U.A.T. Municipiul Fălticeni - prin Primar, Priamrul Municipiului Fălticeni, Camera de Conturi Suceava, Curtea de Conturi a României Bucureşti şi A.. În schimb, în dosarul nr. x/2017, părţile sunt Municipiul Fălticeni - prin Primar şi A..

Invocă şi inexistenţa identităţii de obiect.

Astfel, dacă dosarul nr. x/2015 are ca obiect litigii Curtea de Conturi. Prin cererea formulată de reclamanţii U.A.T. Municipiul Fălticeni şi Primarul Municipiului Fălticeni, instanţa fiind sesizată cu judecarea unei cauze prin care se solicita anularea unor acte emise de Curtea de Conturi Suceava, dosarul nr. x/2017 are ca obiect judecarea unei cereri de despăgubire, formulată împotriva subscrisei, A. S.R.L.

Analizându-se cele două dosare se va constata că nu există identitate de obiect, în sensul că, în vreme ce primul dosar a fost constituit în vederea atacării unor acte cu caracter administrativ, încheierile emise de Curtea de Conturi Suceava, al doilea dosar a fost creat în vederea recuperării unui prejudiciu de la subscrisa A. S.R.L.

În cadrul unei alte apărări, intimata mai susţine că cererea este motivată superficial, fiind imperios necesar să fie arătat prin cererea de revizuire care anume aspecte din cele două hotărâri se află într-o situaţie de contradictorialitate, nefiind suficientă doar o precizare superfluă că exista o încălcare a autorităţii de lucru judecat.

Apreciază că simpla expunere a situaţiei de fapt din cele două dosare nu este suficientă pentru a motiva cum anume este încălcată autoritatea de lucru judecat dintr-o hotărâre. De asemenea, faptul că soluţia dintr-un dosar a fost favorabila recurentei şi într-o alta cererea a fost respinsă, nu înseamnă automat că cele doua Hotărâri se afla într-o situaţie de contrari etate.

Pentru aceste considerente solicită respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă.

Răspunsul la întâmpinare

Revizuentul Muncipiul Fălticeni - prin Primar a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatei, solicitând admiterea cererii de revizuire aşa cum a fost formulată, ca o consecinţă a înlăturării apărărilor acesteia din cadrul întâmpinării, ca neîntemeiate, reţinându-se, ca legale şi temeinice, motivele sale de revizuire.

Procedura de soluţionare a cererii de revizuire

Prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit cu judecarea cererii de revizuire, întocmită la data de 17.09.2021, în temeiul dispoziţiilor art. 201 C. proc. civ., coroborat cu prevederile art. 509-513 C. proc. civ., s-a stabilit primul termen pentru soluţionarea cererii de revizuire, la data de 17 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra cererii de revizuire

Examinând cauza şi cererea de revizuire formulată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru considerentele în continuare arătate:

Înainte de a analiza motivele cererii de revizuire, respectiv faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte, faţă de dispoziţiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., incidente în prezenta cauză, dispoziţii ce prevăd că "dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază", va examina cu prioritate admisibilitatea cererii de revizuire, sens în care constată următoarele:

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare şi nedevolutivă, ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de art. 509 pct. 1 - 11 C. proc. civ., iar în afara acestor motive stricte, părţile nu pot solicita anularea hotărârilor judecătoreşti definitive pentru alte motive de fond, care ar presupune reluarea judecăţii şi stabilirea unei alte situaţii de fapt sau de drept, pentru că s-ar încălca astfel principiul securităţii raporturilor juridice şi autoritatea de lucru judecat de care se bazează hotărârile judecătoreşti definitive.

Acest principiu trebuie respectat chiar în ipoteza în care partea nemulţumită ar susţine că s-au săvârşit erori de judecată şi ar pune în discuţie legalitatea unei hotărâri.

Concluzia se desprinde şi din practica instanţei europene de contencios al drepturilor omului, care a afirmat constant că unul din elementele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul siguranţei raporturilor juridice, potrivit căruia soluţia definitivă pronunţată de instanţe la orice controversă nu trebuie să mai fie rejudecată (Hotărârea din 8 nov. 2007 în cauza R c. României), iar anularea unei hotărâri judecătoreşti definitive nu poate fi justificată numai pe pretinsa apreciere injustă a probelor de către instanţa care a statuat în ultimă instanţă (Hotărârea din 15 nov. 2007 în cauza Belasin c. României).

În speţă, revizuentul a formulat cererea de revizuire în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 509. - Obiectul şi motivele revizuirii

(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

[…]

8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Dispoziţiile art. 513 alin. (3) din C. proc. civ. referitoare la procedura de judecată în cazul cererii de revizuire prevăd în mod expres faptul că:

"Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază".

Potrivit art. 509 alin. (2) C. proc. civ., pentru motivul de revizuire prevăzut la alin. (1) pct. 8 (între alte ipoteze) sunt supuse revizuirii şi hotărârile care nu evocă fondul.

Acest caz de revizuire asigură respectarea autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri judecătoreşti anterioare, astfel încât, ceea ce s-a dezlegat jurisdicţional de către o instanţă judecătorească să nu mai poată fi repus în dezbaterea judiciară a unei instanţe învestite ulterior cu o pricină având acelaşi obiect, părţi şi cauză juridică.

Autoritatea de lucru judecat este reglementată prin dispoziţiile art. 430 C. proc. civ. care stabilesc că: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată. (2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. (3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. (4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. (5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre."

Efectele lucrului judecat sunt reglementate la art. 431 C. proc. civ., potrivit căruia: "(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect. (2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat, atât în ipotezele în care instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi, cât şi în cazurile în care încălcarea se manifestă la nivelul statuărilor diferite prin considerente asupra aceloraşi elemente litigioase care au rol decizoriu asupra soluţiei.

În lumina dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 şi 430, 431 C. proc. civ., pentru a putea fi invocat motivul de revizuire pentru contrarietate de hotărâri, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

- să fie vorba de hotărâri definitive contradictorii, chiar dacă prin ele nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece motivul este aplicabil şi în cazul hotărârilor care nu vizează fondul cauzei;

- să fie vorba de hotărâri pronunţate în acelaşi litigiu (adică să fi existat tripla identitate de elemente: părţi, obiect şi cauză) sau în litigii diferite, dar între care există o anumită legătură (când identitatea celor trei elemente se regăseşte doar parţial);

- hotărârile contradictorii să nu fi fost pronunţate în acelaşi proces (dosar), ci în procese (dosare) diferite;

- în cel de-al doilea proces, să nu se fi invocat excepţia autorităţii de lucru judecat sau, dacă a fost ridicată, aceasta să nu fi fost discutată;

- să se ceară anularea celei de-a doua hotărâri care s-a pronunţat cu încălcarea autorităţii de lucru judecat.

În ceea ce priveşte condiţia triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză, Înalta Curte reţine că aceasta reprezintă o cerinţă care valorifică efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, şi anume interzicerea reluării aceleiaşi judecăţi, în condiţiile identităţii de elemente reglementate prin art. 431 alin. (1) C. proc. civ.

În cauză, prin cererea de revizuire, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., revizuientul a pretins că Decizia nr. 473/09 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2017 "este potrivnică" Deciziei nr. 2829/02 octombrie 2018 pronunţată tot de Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015.

Înalta Curte constată că, prin Decizia nr. 473/09 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a anulat, ca nemotivat, recursul declarat de recurentul-reclamant Municipiul Fălticeni- prin Primar, în contradictoriu cu intimata-pârâtă S.C. A. S.R.L.., împotriva sentinţei nr. 673 din data de 15 octombrie 2020, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal dosarul cu acelaşi număr, reţinând că, în cuprinsul cererii de recurs formulată de reclamant nu se regăsesc critici aplicate considerentelor sentinţei de fond, care a constatat că acţiunea reclamantului este nefondată.

Prin decizia civilă nr. 2829 din 02 octombrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2015 Curtea de Apel Suceava, secţia de Contencios Administartiv şi Fiscal a dispus următoarele

"Admite recursurile declarate de reclamanţii Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Fălticeni şi Primarul Municipiului Fălticeni, împotriva sentinţei nr. 4201 din 26 octombrie 2017, pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, intimate fiind pârâtele Camera de Conturi Suceava şi Curtea de Conturi a României.

Casează în parte sentinţa recurată, cu privire la soluţia referitoare la capătul de cerere privind contestarea punctului 2.1. din Decizia nr. 19/39/15.06.2015 precum şi din încheierea nr. VI.119/03.11.2015, în ceea ce priveşte achiziţionarea unor servicii de copiere şi printare, precum şi cu privire la soluţionarea cererii de intervenţie accesorie formulată în cauză.

Reţine cauza spre rejudecare cu privire la cele menţionate anterior.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate care nu sunt contrare prezentei decizii.

Stabileşte termen pentru rejudecare la data de 19.11.2018, cu citare părţi."

Examinând, din perspectiva art. 513 alin. (3) raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., pretinsa contradictorialitate între cauza finalizată cu pronunţarea Deciziei nr. 473/09 iunie 2021 de către Curtea de Apel Suceava, secţia de Contencios Adminstrativ şi Fiscal şi pricina finalizată cu Decizia nr. 2829 din 02 octombrie 2018, pronunţată de aceeaşi instanţă, Înalta Curte reţine că în cauză nu sunt îndeplinite cerinţele de admisibilitate impuse prin aceste norme legale.

Astfel, în ceea ce priveşte cauza finalizată prin pronunţarea deciziei civile nr. 473 din 09 iunie 2021, în dosarul nr. x/2017, având ca obiect " despăgubiri",se constată că au avut calitatea de părţi: Municipiul Fălticeni - prin Primar., în calitate de reclamant, şi S.C. A. S.R.L.., în calitate de pârâtă, reclamantul solicitând prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtei la plata sumei de 93.672,67 RON din care 84.924,67 RON reprezentând prejudiciu de recuperat şi 8.748 RON penalităţi de întârziere.

În litigiul anterior, înregistrat sub nr. de dosar x/2015, finalizat prin pronunţarea Deciziei nr. 2829 din 02 octombrie 2018 au avut calitatea de părţi: UAT Municipiul Fălticeni şi Primarul Municipiului Fălticeni - B., în calitate de reclamanţi, şi Camera de Conturi Suceava şi Curtea de Conturi a României, în calitate de pârâţi.

Obiectul acestei din urmă pricini l-a reprezentat anularea unor acte emise de Curtea de Conturi a României, respectiv de Camera de Conturi Suceava, reclamanta solicitând instanţei următoarele:

"1. anularea încheierii nr. VI.119/03.11.2015 prin care a fost soluţionată Contestaţia înregistrată la Curtea de Conturi a României, Departamentul VI sub nr. VI.40886/2015 formulată de UAT municipiul Fălticeni împotriva Deciziei nr. 19/39 din data de 15.06.2015 emisă de Camera de conturi Suceava şi admiterea contestaţiei formulată împotriva Deciziei nr. 19/39 din data de 15 iunie 2015 emisă de Camera de conturi Suceava.;

2. anularea parţială a Deciziei nr. 19/39 din data de 15 iunie 2015 emisă de Camera de conturi Suceava, în ceea ce priveşte măsurile de la rubrica constatări, respectiv punctul 6, 10 precum şi menţiunile de la rubrica Măsuri, respectiv punctele II 2.1. şi II 2.4.;

3. anularea parţială a procesului-verbal de constatare din data de 21.05.2015 întocmit de către auditorii publici externi din cadrul Camerei de Conturi Suceava înregistrat la U.A.T. municipiul Fălticeni cu nr. x/2015 şi la Camera de Conturi Suceava cu nr. 1016/2015, în ceea ce priveşte constatările de la Secţiunea I: constatări rezultate în urma misiunii de audit financiar - U.A.T. Fălticeni: punctul 1.6, 1.7, 1.11, 1.12 precum şi constatările de la Secţiunea II: Constatări rezultate în urma misiunii de audit financiar - ordonatori de credite: pct. 2.7; 2.8".

Rezultă, aşadar, cu evidenţă, din cele anterior prezentate, că atât părţile, cât şi obiectul celor două litigii, în care au fost pronunţate hotărârile pretins contradictorii sunt diferite.

Prin obiectul cererii se înţelege pretenţia concretă dedusă judecăţii, iar în speţă pretenţiile depuse judecăţii în cele două pricini au fost diferite, astfel încât nu se poate reţine existenţa triplei identităţi de părţi, obiect şi cauză, cerinţă obligatorie pentru admisibilitatea cererii de revizuire.

Înalta Curte reţine că dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. civ., invocate de recurentul-revizuent au în vedere efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, conform căruia o constatare judecătorească, în sensul de soluţie dată raporturilor juridice deduse judecăţii, nu poate fi contrazisă printr-o altă hotărâre, întrucât ea este prezumată ca fiind expresia adevărului judiciar. Acest efect pozitiv presupune că oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă.

În acest caz nu trebuie întrunită tripla identitate de elemente ale raportului juridic transpus pe plan procesual, cum se întâmplă în cazul autorităţii de lucru judecat, ci trebuie să existe doar o legătură cu lucrul judecat anterior, care să se impună noii judecăţi.

Dată fiind relativitatea efectelor lucrului judecat, este nevoie însă de existenţa identităţii de părţi pentru ca acelea ce au fost stabilite jurisdicţional anterior să se impună cu efect obligatoriu într-un nou proces, care are legătură cu aspectele litigioase tranşate deja.

Art. 509 pct. 8 C. proc. civ. nu are însă în vedere efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat, ci efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, reglementat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care este de natură să împiedice o nouă judecată atunci când există identitate de calitate a părţilor, aceeaşi cauză juridică şi acelaşi obiect al cererii de chemare în judecată.

Prin urmare, Înalta Curte constată, deşi cele două cauze au un izvor juridic comun reprezentat de contractul de prestări servicii nr. x/23.05.2014, nu se poate reţine, faţă de obiectul şi părţile distincte, că prin dispozitivul sau considerentele deciziei a cărei revizuire se cere, s-a încălcat ceea ce prima instanţă a stabilit cu autoritate de lucru judecat.

Înalta Curte aminteşte că, prin reglementarea cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. legiuitorul nu a intenţionat să creeze o cale de atac suplimentară în favoarea părţilor, ci să reglementeze un mijloc procedural de îndreptare a situaţiei excepţionale în care instanţa de judecată nu a analizat incidenţa autorităţii de lucru judecat, ceea ce a dus la existenţa a două hotărâri pronunţate între aceleaşi părţi, având acelaşi obiect şi cauză, dar cuprinzând soluţii distincte.

Faţă de toate aceste considerente, constatând lipsa identităţii de obiect şi de părţi a celor două hotărâri apreciate de revizuent ca " potrivnice", instanţa reţine că nu există tripla identitate de părţi, obiect şi cauză care caracterizează autoritatea de lucru judecat şi, prin urmare, nu sunt întrunite condiţiile de admisibilitate a revizuirii impuse de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra cererii de revizuire

Reţinând că revizuentul încearcă, pe cale revizuirii, să obţină rejudecarea recursului anulat anterior, ca nemotivat, ceea ce este inadmisibil pe calea revizuirii, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezenta cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Municipiul Fălticeni prin Primar împotriva Deciziei nr. 473 din 9 iunie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă.

Cu recurs la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Recursul se va depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.