Administrative land claim appeal quashed as unstamped for failure to pay judicial stamp duty.

Şedinţa publică din data de 17 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Circumstanţele cauzei, cadrul processual

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bistriţa-Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. de dosar x/2016, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Consistoriul Superior al Bisericii Evanghelice C.A., Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud şi intimaţii introduşi în cauză: Statul Român prin Ministerul Finanţelor, Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Năsăud - prin primar, Consiliul Local Năsăud şi B. S.A. prin C. a solicitat anularea Deciziei administrative nr. 126 din 10 mai 1980 emise în fapt în mod ilegal de Biroul Permanent pentru terenul înscris în C.F. Năsăud nr. 749, Top x, 1276 proprietatea Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A. din România.

Prin sentinţa civilă nr. 522/2018 din 02.11.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud, s-au respins, ca neîntemeiate, excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantei A. S.R.L., invocate de intimaţii introduşi în cauză Oraşul Năsăud, prin primar şi Consiliul Local al oraşului Năsăud.

S-a respins, ca neîntemeiată, şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a introdusului în cauză - Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, invocată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bistriţa-Năsăud, în numele Ministerului Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român şi de reclamanta A. S.R.L..

S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a introduşilor în cauză - Oraşul Năsăud, prin Primar şi Consiliul Local al Oraşului Năsăud, invocată de reclamanta A. S.R.L..

S-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a introdusei în cauză - B. S.A., prin lichidator judiciar Cabinet individual de insolvenţă C., invocată de reclamanta A. S.R.L..

S-a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune, invocată de pârâtul Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi de introduşii în cauză oraşul Năsăud, prin primar şi Consiliul Local al oraşul Năsăud.

S-a respins, ca prescrisă, acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A. S.R.L., împotriva pârâţilor Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Consistoriul Superior Al Bisericii Evanghelice C.A., şi în contradictoriu cu introduşii în cauză: oraşul Năsăud, prin primar, Consiliul Local al oraşului Năsăud, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice şi B. S.A., în insolvenţă, prin lichidator judiciar Cabinet individual de insolvenţă C..

Împotriva sentinţei civile nr. 522/2018 din 02.11.2018 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, a declarat recurs reclamanta A. S.R.L., prin care a solicitat casarea sentinţei, rejudecarea cauzei şi admiterea acţiunii, cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. de dosar x/2016

Hotărârile ce fac obiectul controlului judiciar de faţă

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 2 octombrie 2019, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de recuzare formulată de recurenta A. S.R.L. cu privire la membrii completului căruia i s-a repartizat spre judecare, în recurs, dosarul nr. x/2016, reţinându-se că nu s-au invocat motive care să conducă la concluzia existenţei cazului de incompatibilitate prevăzut de art. 42 alin. (1) pct. 13 din C. proc. civ. sau a altui caz de incompatibilitate.

Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 4 octombrie 2019, a fost respinsă, tot ca nefondată, cea de-a doua cerere de recuzare formulată recurenta A. S.R.L. în data de 03.10.2019 cu privire la membrii completului căruia i s-a repartizat spre judecare, în recurs, dosarul nr. x/2016, reţinându-se în esenţă că nu s-au invocat motive de natură să conducă la admiterea cererii de recuzare.

Prin decizia civilă nr. 1264/2019 din 4 octombrie 2019, în dosarul nr. x/2016, pronunţată în calea de atac a recursului, Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

"Respinge excepţia de netimbrare a recursului.

Admite în parte recursul declarat de reclamanta A. S.R.L., împotriva sentinţei civile nr. 522 din 2.11.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bistriţa-Năsăud pe care o casează, în parte, respectiv în ceea ce priveşte excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi respingerea acţiunii ca prescrisă şi rejudecând în aceste limite admite excepţia de inadmisibilitate şi respinge cererea de chemare în judecată ca inadmisibilă.

Menţine sentinţa recurată în ceea ce priveşte soluţiile date excepţiilor lipsei calităţii procesual active, pasive şi lipsei de interes."

Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1264/2019 din 4 octombrie 2019, dar şi împotriva încheierii din Camera de Consiliu din data de 2 octombrie 2019 şi a încheierii din Camera de Consiliu din data de 4 octombrie 2019, A. S.R.L. a declarat recurs şi fără a încadra criticile sale în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., a solicitat admiterea cererilor de recuzare formulate, respingerea tuturor excepţiilor invocate de pârâte potrivit cu motivările formulate, respingerea excepţiilor invocate de instanţă tardiv şi fără motivare, precum şi admiterea excepţiilor formulate de recurentă.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de recurenta - reclamantă A. S.R.L. au formulat întâmpinări intimaţii Consiliul Local al Oraşului Năsăud şi Oraşul Năsăud, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Statul Român - prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil;

Intimaţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice şi Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud au invocat şi excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea cauzei, această din urmă instituţie publică invocând în plus şi excepţia autorităţii de lucru judecat, raportat la decizia civilă nr. 281/2020 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2019, într-o contestaţie în anulare promovată tot împotriva deciziei civile nr. 1264/2019.

Răspunsul la întâmpinări

Recurenta-reclamantă a formulat Răspuns la aceste întâmpinări, în cadrul căruia a invocat excepţia tardivităţii depunerii întâmpinărilor, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a semnatarilor întâmpinărilor şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestor autorităţi.

Procedura de soluţionare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal, precum şi măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ şi fiscal.

Faţă de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) şi art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispoziţiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului s-a fixat primul termen de judecată la data de 17 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Încă din etapa de regularizare a cererii de recurs a fost citată recurenta-reclamantă cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru cu suma de 100 RON, având în vedere dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru, Adresa cu această menţiune fiind depusă la cutia poştală a recurentei la data de 25.06.2020, conform Procesului-verbal de înmânare, ataşat la dosar.

Cu privire la această obligaţie de plată a taxei judiciare de timbru recurenta a formulat cerere de acordare a facilităţilor, în temeiul art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, respinsă de instanţă, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 10 noiembrie 2020, împotriva căreia recurenta a formulat cerere de reexaminare, înregistrată pe rolul completului cu numărul imediat următor acestuia, respectiv Completul nr. 2, respinsă, de asemenea, de instanţă, prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 13 ianuarie 2021.

Şi pentru acest termen de judecată a fost citată recurenta cu menţiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 Ron, fără ca partea să se conformeze.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Înalta Curte, înainte de a analiza excepţia inadmisibilităţii recursului invocată de intimaţii Consiliul Local al Oraşului Năsăud şi Oraşul Năsăud, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Statul Român - prin Ministerul Finanţelor Publice, în cadrul întâmpinărilor, având în vedere dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., urmează a analiza cu prioritate regularitatea învestirii sale cu această cale de atac, constatând neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) C. proc. civ., sub sancţiunea nulităţii, întrucât cererea de recurs nu a fost timbrată.

Verificând actele şi lucrările dosarului sub acest aspect, reţine Înalta Curte că, deşi prin cererea de recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L. nu a încadrat criticile sale în unul sau mai multe din cazurile de casare prevăzute limitativ la art. 488 alin. (1) C. proc. civ., lecturându-se cererea de recurs, s-au regăsit critici ce ar putea fi încadrate la cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., pentru care legiuitorul, prin art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, a stabilit cuantumul acestei taxe la suma de 100 RON, astfel:

""(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Înalta Curte reţine deopotrivă şi dispoziţiile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 ce prevăd că " taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat".

Cum recurenta-reclamantă nu s-a conformat acestei dispoziţii, neataşând la dosar şi dovada "achitării taxei de timbru, conform legii", astfel cum impun şi dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., încă din procedura de regularizare a cererii de recurs i s-a comunicat recurentei-reclamante obligaţia de a achita taxa judiciară de timbru în valoare de 100 RON, menţinută în cadrul citaţiei ce i-a fost emisă părţii pentru termenul de judecată din data de 17 mai 2022, conform Procesului-verbal de înmânare ataşat la dosar, fără ca aceasta să facă dovada îndeplinirii acestei obligaţii.

Or, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acţiunile şi cererile adresate instanţelor judecătoreşti sunt supuse taxelor judiciare de timbru, care se datorează atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice.

Totodată, potrivit art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "dacă cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei", iar art. 32 din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în primă instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege".

De asemenea, potrivit art. 197 C. proc. civ.:

"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Deopotrivă, instanţa de control judiciar are în vedere şi dispoziţiile art. 494 din C. proc. civ., conform cărora:

"Dispoziţiilor de procedură privind judecata în primă instanţă şi în apel se aplică şi în instanţa de recurs, în măsura în care nu sunt potrivnice celor cuprinse în prezenta acţiune."

Se reţine astfel că actele normative referitoare la taxele de timbru interzic, prin norme imperative, soluţionarea unei cereri pentru care nu s-a făcut dovada plăţii taxelor de timbru corespunzătoare.

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 486 alin. (2) C. proc. civ., potrivit cărora la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., menţiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiaşi articol este prevăzută sub sancţiunea nulităţii: "Menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii. Dispoziţiile art. 82 alin. (1), art. 83 alin. (3) şi ale art. 87 alin. (2) rămân aplicabile".

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu este scutită de la plata taxei judiciare de timbru, întrucât, deşi recurenta a depus o cerere de acordare a facilităţilor, în temeiul art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, aceasta a fost respinsă de instanţă, iar împotriva acesteia recurenta a formulat cerere de reexaminare, ce a fost respinsă, de asemenea.

Astfel, observând că, în speţă, recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta-reclamantă a fost legal citată, inclusiv pentru acest termen de judecată, cu menţiunea "de a depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON", fără ca aceasta să se conformeze însă dispoziţiilor date de instanţă, observând deopotrivă că, în cauză, nu operează scutirea legală - personală sau ca obiect - de obligaţia timbrării, Înalta Curte, dând eficienţă dispoziţiilor textelor de lege evocate mai sus, va anula recursul formulat de recurenta-reclamanta A. S.R.L., ca netimbrat, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

Pe cale de consecinţă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1264/2019 din 4 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal şi împotriva încheierilor din Camera de Consiliu din data de 02.10.2019 şi 04.10.2019, ambele pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.