Territorial competence for challenging vehicle confiscation: location of illicit commercialization activity versus registered office of the offending entity
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction, ruling that the Pitești Court (Civil Section) holds territorial competence to hear the case, thereby overturning the declination by the Bucharest Sector 2 Court. The dispute involved a third-party individual challenging the partial annulment of an administrative violation protocol and the consequent confiscation of a vehicle, where both the Pitești and Bucharest Sector 2 courts had mutually declined jurisdiction. The decisive legal basis hinged on Article 32 of Government Ordinance No. 2/2001, which vests competence in the court of the jurisdiction where the violation was committed; the Court determined that the substantive act of illicit commercialization was performed at a logistics warehouse in Argeş County, not at the company’s registered office in Bucharest, which was found to be a nominal address without actual economic activity.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990; Territorial competence for challenging vehicle confiscation: location of illicit commercialization activity versus registered office of the offending entity: Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 6 mai 2022
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva, la data de 18.01.2021 sub nr. x/2021, petentul A. a chemat-o în judecată pe intimata ANAF DRAF DRA 5 DEVA, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună anularea parţială a procesului-verbal de contravenţie nr. x din data de 03.09.2020, în ceea ce priveşte măsura confiscării autoturismului B., serie şasiu x, ridicarea acestei măsuri, cu consecinţa obligării intimatei de a-i restitui autoturismul confiscat.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Judecătoriei Piteşti, secţia civilă
Prin sentinţa civilă nr. 7134 din 17.11.2021, Judecătoria Piteşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piteşti, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimata ANAF DRAF DRA 5 DEVA, în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
A reţinut Judecătoria Piteşti că fapta contravenţională de nedepunere a declaraţiilor fiscale obligatorii nu poate fi săvârşită decât la sediul societăţii contraveniente, care se află în municipiul Bucureşti, pe raza sectorului 2.
2.2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă
Prin sentinţa civilă nr. 1060 din 08.02.2022, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei, a declinat judecarea cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti, a constatat invit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Înalta Curte reţine că demersul judiciar al reclamantului vizează anularea parţială a procesului-verbal de contravenţie nr. x din data de 03.09.2020, în ceea ce priveşte măsura confiscării autoturismului B., serie şasiu x, ridicarea acestei măsuri, cu consecinţa obligării intimatei de a-i restitui autoturismul confiscat.
Prin procesul-verbal de contravenţie nr. x din data de 03.09.2020, societatea C. S.R.L. a fost sancţionată pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, cu modificările şi completările ulterioare.
Conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990, cu modificările şi completările ulterioare, în forma în vigoare la data constatării faptei - 03.09.2020, "Art. 1 - Următoarele fapte reprezintă activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite şi constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni: a) efectuarea de activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii, după caz, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege".
Potrivit art. 4 din acelaşi act normativ, "contravenţiilor prevăzute la art. 1 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare".
Potrivit art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 "Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia".
În acest context faptic şi juridic, Înalta Curte constată că pentru stabilirea instanţei competente teritorial să soluţioneze prezentul litigiu, trebuie să se identifice locul săvârşirii contravenţiei, acesta fiind aspectul asupra căruia au existat divergenţele de opinii între instanţe, care au condus la ivirea conflictului negativ de competenţă.
În primul rând trebuie reţinut că titularul acţiunii nu este societatea contravenientă, ci un terţ, persoană fizică, pretins vătămată prin procesul-verbal de contravenţie, în limita măsurii accesorii dispusă prin acesta, constând în confiscarea autoturismului pe care reclamantul l-a achitat şi achiziţionat prin intermediul societăţii contraveniente.
Prin urmare, sediul societăţii contraveniente, prin raportare la măsura confiscării autoturismului, aflat în custodia transportatorului D. S.R.L. şi depozitat la punctul de lucru al acestuia din com. Mărăcineni, sat Argeşelu, Jud. Argeş, nu are relevanţă în soluţionarea conflictului de competenţă.
Pe de altă parte, fapta reţinută în sarcina petentei nu constă în nedepunerea declaraţiilor fiscale, ci în desfăşurarea unei activităţi comerciale în mod fraudulos, cu neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege - aspect care rezultă cu claritate din procesul-verbal - în concret, introducerea autoturismelor "în circuitul comercial şi comercializarea ilicită a acestora", "derularea de acte de comerţ ilicite, cu caracter fraudulos prin comercializarea de autovehicule second hand", scopul final al acestui mecanism fiind de a se "sustrage de la plată taxelor şi impozitelor". S-a mai reţinut în sarcina contravenientei că "niciun autoturism achiziţionat de aceasta nu este înmatriculat de aceasta, ci de alte persoane fizice sau juridice române, rezultând că au fost valorificate fără îndeplinirea condiţiilor de legalitate, existând practic un comerţ la negru cu autoturisme second hand" .
Astfel, fapta centrală reţinută în sarcina petentei gravitează în jurul desfăşurării unei activităţi de comerţ cu autoturisme fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, aspect care rezultă, de altfel, inclusiv din perioada reţinută în procesul-verbal ca fiind data în care s-ar fi săvârşit contravenţia continuă, respectiv 18.08.2020 ("data încărcării primului autovehicul şi până în prezent") .
Or, comercializarea autovehiculelor avea loc din depozitul situat în Argeş, descris în procesul-verbal, respectiv depozitul logistic aparţinând D. S.R.L. situat în sat Argeşelu, Jud. Argeş. Aceeaşi concluzie rezultă cu uşurinţă din procesul-verbal, de vreme ce intimata a menţionat în procesul-verbal că "la sediul social nu se prestează niciun fel de activitate economică de către societate", "societatea nu are personal angajat şi nu există alţi împuterniciţi sau prepuşi care să realizeze operaţiuni economice", iar administratorul societăţii ar fi un "om de paie" (straw men), care "nu deţine documentele financiar-contabile ale societăţii, nu deţine ştampila societăţii, nu a luat legătura cu vreun contabil" şi (…) "nu a comercializat autovehicule în numele societăţii" .
În aceste condiţii, nu există nicio legătură, practic, între contravenţia descrisă şi sediul societăţii contraveniente aflat pe raza Sectorului 2 Bucureşti.
În concluzie, Înalta Curte constată că locul săvârşirii faptei descrise în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei a cărui anulare parţială se solicită de către reclamant, se află pe raza Judeţului Argeş, situaţie în considerarea căreia, competenţa teritorială în soluţionarea cauzei aparţine Judecătoriei Piteşti, secţia civilă.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Piteşti, secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul A., în contradictoriu cu intimata A.N.A.F. D.R.A.F. D.R.A. 5 DEVA., în favoarea Judecătoriei Piteşti, secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 mai 2022.