Admissibility of constitutional exception for lack of specific constitutional reasoning and procedural defects in revision requests

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 27 august 2019, sub nr. x/2019, A. S.R.L. a solicitat revizuirea deciziei nr. 613 din 11 iunie 2019, pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2016, în temeiul art. 322 alin. (1) pct. 1, 2 şi 8 din C. proc. civ. de la 1865.

2. Cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

În cuprinsul cererii de revizuire, A. S.R.L. a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 - art. 34 şi art. 322 din C. proc. civ. de la 1865.

3. Hotărârea Curţii de Apel Galaţi

Prin decizia civilă nr. 109 din 4 februarie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. S.R.L., în contradictoriu cu intimaţii Consiliul Local Galaţi şi Municipiul Galaţi, împotriva deciziei nr. 613 din 11 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016.

În ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 - art. 34 şi art. 322 din C. proc. civ. de la 1865, instanţa de fond a constatat, în considerentele sentinţei recurate, că excepţia invocată este inadmisibilă.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 109 din 4 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs revizuenta A. S.R.L., întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 3, 5, 7 şi 9 C. proc. civ., contestând soluţia pronunţată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

În motivarea recursului, revizuenta susţine că instanţa s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituţionalitate cu încălcarea competenţei Curţii Constituţionale, motiv de nelegalitate subsumat prevederilor art. 304 pct. 3 C. proc. civ. şi, totodată, cu încălcarea art. 29 din Legea nr. 47/1992, în cauză fiind îndeplinite condiţiile de admisibilitate ale cererii, motiv de nelegalitate subsumat prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ.. Consideră revizuenta că excepţiile au legătură cu soluţionarea cauzei, întrucât textele de lege contestate se referă la procedura de soluţionare a cererilor de recuzare şi a incidentelor de incompatibilitate, iar în proces au fost formulate astfel de cereri. De asemenea, Curtea Constituţională nu a pronunţat o decizie prin care să constate neconstituţionalitatea acestor texte de lege.

Mai susţine revizuenta că instanţa a încălcat normele de procedură de ordine publică, prin aceea că nu a constituit dosar asociat pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.

Sub un alt aspect, revizuenta consideră că există contradicţie între considerente şi soluţia pronunţată, în sensul că motivele se referă la excepţia de neconstituţionalitate, iar soluţia se referă la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, motiv de nelegalitate prevăzut de art. 304 alin. (1) pct. 5 şi 7 C. proc. civ.. În acest sens face trimitere la hotărâri jurisprudenţiale ale Tribunalului Galaţi (decizia nr. 99/2017) şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal (deciziile nr. 270/2015 şi nr. 3115/2047).

Arată că, în mod nelegal instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, încălcând prevederile şi considerentele obligatorii ale deciziei Curţii Constituţionale nr. 1227/2011 şi nr. 26/2010, precum şi ale deciziei ÎCCJ nr. 36/2010, în sensul că prin dispozitiv sunt soluţionate cererile părţilor, indiferent dacă sunt principale, accesorii sau incidentale. Drept urmare, instanţa a încălcat dreptul revizuentei la un proces echitabil.

5. Apărările formulate în cauză

Intimaţii Consiliul Local Galaţi şi Municipiul Galaţi nu au depus întâmpinări faţă de recursul declarat de revizuenta A. S.R.L.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi hotărârea recurată, în raport de motivele de nelegalitate invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de revizuenta A. S.R.L. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că criticile de nelegalitate formulate de revizuentă pot fi sintetizate după cum urmează: (i) critici referitoare la încălcarea normelor procedurale de soluţionare a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, respectiv: încălcarea competenţei forului constituţional, neconstituirea dosarului asociat pentru soluţionarea cererii, existenţa unei contradicţii între dispozitiv şi considerente, lipsa menţionării în dispozitiv a soluţiei dată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale; (ii) critici referitoare la admisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 - art. 34 şi art. 322 din C. proc. civ. de la 1865.

Referitor la primul rând de critici, Înalta Curte reţine că motivul privind încălcarea competenţei Curţii Constituţionale este nefondat, curtea de apel pronunţând soluţia în limitele competenţei trasate de art. 29 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 47/1992, care conferă instanţei de judecată în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate atributul verificării admisibilităţii acestei excepţii.

Astfel, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992:

"Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere (...)", iar alin. (5) al aceluiaşi articol dispune că:

"Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale."

În speţă, Curtea de Apel Galaţi a constatat inadmisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, procedând conform textelor de lege anterior enunţate, în limitele de competenţă prevăzute de lege, astfel că acest motiv de recurs este nefondat.

În strânsă legătură cu această critică, revizuenta a susţinut şi existenţa unei contradicţii între dispozitiv şi considerente, în sensul că motivele se referă la excepţia de neconstituţionalitate, iar soluţia se referă la cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, precum şi lipsa menţionării în dispozitiv a soluţiei date asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale.

Înalta Curte constată că cele două motive de nelegalitate invocate nu pot exista simultan, recurenta susţinând, pe de-o parte, lipsa din dispozitiv a soluţiei pronunţate asupra cererii de sesizare, iar pe de altă parte, existenţa acestei menţiuni, care, însă, este contradictorie considerentelor.

Analizând hotărârea recurată, instanţa de control judiciar constată că, în dispozitivul deciziei, curtea de apel nu a menţionat soluţia dată asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, astfel că motivul referitor la pretinsa contradicţie între dispozitiv şi considerente este, evident, nefondat.

Cât priveşte lipsa menţiunii din dispozitiv a soluţiei date asupra cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte constată că, deşi reală, această omisiune nu a produs vreo vătămare recurentei-revizuente, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., pentru a se dispune casarea deciziei atacate.

Potrivit art. 105 alin. (1) C. proc. civ. de la 1965, singurul caz de nulitate a actelor de procedură care nu reclamă dovedirea unei vătămări este întocmirea acestora cu încălcarea normelor de competenţă de ordine publică sau privată, pentru restul viciilor de ordin procedural fiind necesară existenţa unei vătămări. Totodată, art. 105 alin. (2) teza a II-a din acelaşi cod dispune că, în cazul nulităţilor expres prevăzute de lege, vătămarea se presupune.

În speţă, recurenta-revizuentă nu a invocat o anume vătămare produsă prin soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale în cuprinsul considerentelor deciziei recurate, fără reluarea soluţiei în cuprinsul dispozitivului şi nici nu a indicat un text de lege care să prevadă o nulitate expresă a hotărârii judecătoreşti în acest caz. Nu se poate reţine (şi nici recurenta nu a susţinut o astfel de teză), că instanţa nu ar fi soluţionat cererea formulată de revizuentă, atât timp cât, din conţinutul încheierii de dezbateri rezultă că s-a acordat cuvântul reprezentantului revizuentei atât asupra cererii de revizuire, cât şi asupra solicitării de sesizare a Curţii Constituţionale, ambele cereri fiind formulate în cuprinsul aceluiaşi act procesual, iar în considerentele deciziei, curtea de apel a motivat soluţiile de respingere a ambelor cereri.

În concluzie, invocata omisiune nu este de natură să conducă la casarea deciziei recurate, câtă vreme conţinutul hotărârii confirmă soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale în sensul constatării inadmisibilităţii excepţiei de neconstituţionalitate, astfel că revizuenta nu este afectată în vreun fel de maniera de redactare a dispozitivului şi considerentelor hotărârii.

Nefondat este şi motivul de nelegalitate referitor la neconstituirea dosarului asociat având ca obiect soluţionarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, câtă vreme recurenta-revizuentă nu a indicat niciun text de lege care să impună o astfel de procedură. În subsidiar, şi dacă o astfel de normă ar exista, Înalta Curte are în vedere că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., respectiv revizuenta nu a indicat şi dovedit vătămarea pretins produsă de soluţionarea cererii în cadrul dosarului de revizuire, iar nu într-un dosar asociat.

Cel de-al doilea rând de critici priveşte condiţiile de admisibilitate ale excepţiei de neconstituţionalitate, revizuenta susţinând, contrar Curţii de Apel Galaţi, că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Înalta Curte reţine că, prin decizia recurată, curtea de apel a constatat caracterul inadmisibil al excepţiei de neconstituţionalitate justificat de lipsa indicării şi motivării în concret a încălcărilor normelor constituţionale, respectiv a drepturilor şi principiilor prevăzute de Constituţie. Or, revizuenta nu a formulat critici raportate la aceste considerente, ci a susţinut argumente referitoare la legătura textelor de lege contestate cu cauza şi la nepronunţarea unei decizii de constatare a neconstituţionalităţii de către Curtea Constituţională, aspecte care nu au fost analizate de prima instanţă. Prin urmare, criticile revizuentei sunt străine de conţinutul deciziei atacate.

Chiar şi aşa fiind, Înalta Curte apreciază, în acord cu instanţa de fond, că cerinţa indicării prevederilor din Constituţie apreciate a fi încălcate prin textele de lege a căror neconstituţionalitate se invocă, precum şi detalierea motivelor pentru care partea susţine această încălcare, reprezintă elemente care fac parte din analiza de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate.

Potrivit art. 148 C. proc. civ., orice cerere adresată instanţei de judecată trebuie să cuprindă motivele pe care se întemeiază, iar potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 147/1992:

"Sesizările (adresate Curţii Constituţionale - n.r.) trebuie făcute în formă scrisă şi motivate." Chiar dacă prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 nu prevăd obligaţia titularului cererii de a motiva excepţia de neconstituţionalitate invocată, aceasta cerinţă este prevăzută în mod expres în cuprinsul art. 10 din aceeaşi lege, astfel încât, condiţiilor de admisibilitate deduse din conţinutul art. 29 din Legea nr. 47/1992 li se adaugă şi cerinţa motivării, dedusă din prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.

De altfel, art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 prevede că:

"Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi.". Or, în lipsa motivării cererii, nici părţile şi nici instanţa de judecată nu pot formula puncte de vedere cu privire la excepţia invocată, fiind afectate principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare.

În analiza pe care o realizează cu privire la conformitatea actelor normative cu caracter ierarhic inferior cu legea supremă, potrivit art. 142 şi 146 din Constituţie şi Legii nr. 47/1992, Curtea Constituţională analizează aspectele de neconstituţionalitate expuse, în limitele sesizării formulate, neputând extinde obiectul criticilor de neconstituţionalitate, în contra principiului disponibilităţii părţii. Ca atare, motivele pentru care solicitantul a apreciat asupra caracterului neconstituţional al unor texte de lege trebuie să fie arătate cu exactitate în cuprinsul cererii de sesizare, prin indicarea punctuală a prevederii constituţionale încălcate şi a modalităţii în care textul de lege contestat contravine acesteia. Din această perspectivă, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate, prin care se susţine doar caracterul neconform al unor texte de lege, fără a fi indicate prevederile constituţionale încălcate, nu îndeplineşte cerinţele de admisibilitate.

În concluzie, Înalta Curte constată că sunt nefondate şi criticile vizând încălcarea dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 3, 5, 7 şi 9 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 312 din acelaşi cod, va respinge recursul declarat de revizuenta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 109 din 4 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de revizuenta A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 109 din 4 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2022.