Whether a claim to modify a normative administrative act to cure an alleged unjustified refusal is procedurally inadmissible or requires merits review under administrative law.

Şedinţa publică din data de 29 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 04.01.2019 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, obligarea pârâtului la modificarea Ordinului M.A.I nr. S/11/2154/2016, act administrativ clasificat secret de serviciu, în sensul echivalării funcţiei militare de şef serviciu din aparatul central al M.A.I. cu o funcţie militară existenţa la nivelul aparatului central al M.A.I. la data de 01.01.2016.

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtului ca în situaţia în care la nivelul aparatului central, la data de 01.01.2016 nu exista o funcţie militară cu care să fie echivalată funcţia militară de şef serviciu, să aplice art. 12 alin. (7) din Anexa nr. 1 din O.M.A.I. nr. 31/2016, respectiv să echivaleze cu o funcţie militară din alta structura militară în subordinea/în cadrul M.A.I.

De asemenea, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului să transmită Casei de Pensii Sectoriala a M.A.I. documentele necesare pentru recalcularea pensiei militare în raport de echivalarea funcţiei militare de sef serviciu deţinută cu o funcţie militară şi pentru actualizarea drepturilor de pensie în temeiul dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 (in vigoare pana la data de 30.06.2017), coroborate cu cele ale art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, precum şi obligarea pârâtului la plata dobânzii legale de la data când sumele rezultate din actualizarea drepturilor de pensie în temeiul dispoziţiilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017 trebuiau plătite şi până la date plăţii efective, cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 453 din 17 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal a respins acţiunea ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 453 din data de 17 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal, a declarant recurs reclamantul A., invocand motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul - reclamant A. a arătat că instanţa de fond nu s-a pronunţat pe capetele 2-5 de cerere considerându-le capete de cerere subsidiare care urmează capătul principal de cerere.

Soluţia pronunţată este dată cu aplicarea greşită a legii, avându-se în vedere faptul că cel de-al doilea capăt de cerere nu este subsidiar, ci principal şi trebuia analizat de sine stătător şi independent de pct. 1, în raport cu actele dosarului, inclusiv a celor cu caracter secret comunicate de către intimat, în conformitate cu dispoziţiile art. 198 C. proc. civ.

La primul capăt de acţiune, reclamantul a solicitat repararea pagubei prin modificarea Ordinului M.A.I. nr. S/1I/2154/2016, act administrativ clasificat secret de serviciu, al cărui conţinut nu este cunoscut recurentului.

Capătul doi de cerere a vizat solicitarea de reparare a pagubei în temeiul unei dispoziţii legale în vigoare pe care Ministerul Afacerilor Interne refuză să o aplice, respectiv echivalarea funcţiei militare de şef serviciu cu o funcţie militară din altă structură militară din subordinea/cadrul M.A.I., aşa cum prevăd dispoziţiile art. 12 alin. (7) din Anexa nr. 1 din O.M.A.I. nr. 31/2016.

Acest capăt de cerere a fost necesar deoarece intimatul a comunicat reclamantului faptul că, funcţia militarp de şef serviciu a fost a fost echivalată cu funcţia de director specifică categoriei profesionale a poliţiştilor din O.M.A.I. nr. S/I/2154/2016 clasificat la nivel de de secret de serviciu.

Recurentul - reclamant a susţinut că celelalte capete de cerere prevăzute la punctele 3,4 şi 5 din acţiune au legătură cu admiterea primului sau celui de -al doilea capăt de cerere, ambele fiind modalităţi prin care se poate repara paguba.

Prin urmare, instanţa de fond avea obligaţia ca, în cazul respingerii primului capăt de cerere ca inadmisibil, să judece pe fond capătul doi de cerere având în vedere că, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (6) din Anexa nr. 1 a Ordinului M.A.I. nr. 31/2016, nu se poate face echivalarea funcţiilor militare de şef de serviciu cu cea de director şi că pârâtul trebuia să aplice dispoziţiile art. 12 alin. (7) din Anexa nr. 1 din O.M.A.I. nr. 31/2016, respectiv să echivaleze cu o funcţie militară din altă structură militară din subordinea/cadrul MAI.

Recurentul - reclamant a arătat că termenul de "acţiune în anulare" defineşte generic mai multe situaţii care pot fi stabilite ca şi încadrare în lege în raport de solicitările în conţinut ale persoanelor vătămate iar nu în raport de noţiunea dată de acestea şi chiar împotriva denumirii solicitărilor, deoarece instanţa poate califica orice cerere care i se adresează în raport cu motivele invocate.

În cauză, instanţa de fond s-a legat doar de motivul "modificat" fără a se avea în vedere dacă există vreun drept încălcat printr-un act administrativ.

Recurentul - reclamant a susţinut că nu putea solicita anularea ordinului în scopul recunoaşterii dreptului şi, de asemenea, repararea pagubei deoarece nu avea cunoştinţă despre conţinutul acestui act administrativ şi nu putea aprecia în ce măsură i se aplică.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată, intimatul - pârât Ministerul Afacerilor Interne a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul - reclamant a depus răspuns la întâmpinare.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de recurs

Examinând recursul în litmita criticilor formulate, Înalta Curte constată că este fondat, fiind incident în cauză motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., potrivit căruia sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Pentru a decide astfel, instanţa de control judiciar constată că recurentul - reclamant s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu o cerere prin care a solicitat modificarea O.M.A.I. nr. S/I/2154/2016 în sensul echivalării funcţiei militare de şef serviciu din aparatul central al M.A.I., potrivit unei funcţii militare existente la nivelul aparatului central al M.A.I la data de 01.01.2016, fie aplicarea art. 12 alin. (7) din Anexa nr. 1 din O.M.A.I. nr. 31/2016 care prevede:"(7) În cazurile în care, prin aplicarea prevederilor alin. (5) se ajunge la una dintre situaţiile prevăzute la alin. (6), actualizarea soldei/salariului de funcţie prin echivalarea funcţiei îndeplinite se realizează la nivelul celei mai avantajoase funcţii corespunzătoare categoriei profesionale şi corpului profesional din care a făcut parte persoana, cu respectarea tipului de funcţie şi a nivelului studiilor deţinute. Prin excepţie, în situaţia funcţiilor de execuţie de ofiţer prevăzute cu studii medii/postliceale, echivalarea acestora se realizează cu funcţiile determinate exclusiv prin aplicarea formulei prevăzute la alin. (5)."

Prin adresele nr. x/12.10.2018 şi nr. y/11.12.2018, intimatul Ministerul Afacerilor Interne a comunicat recurentului faptul că funcţia militară de şef serviciu a fost echivalată cu funcţia de director specifică categoriei profesionale a poliţiştilor prin O.M.A.I. nr. S/I/2154/2016.

Nemulţumit de acest răspuns, recurentul - reclamant s-a adresat instanţei de contrencios administrativ.

Soluţionând acţiunea recurentului - reclamant, prima instanţă a constatat că este inadmisibilă, reţinând că nu s-a solicitat anularea Ordinului M.A.I nr. S/11/2154/2016, ci modificarea acestuia în sensul cerut de reclamant, această soluţie nefiind prevăzută de lege.

Potrivit art. 22 alin. (5) din C. proc. civ., "judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut", această pronunţare implicând, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, obligaţia de a analiza fiecare capăt de cerere, precum şi apărările formulate de părţi, pe baza probelor administrate, în vederea stabilirii corecte a situaţiei de fapt şi cu aplicarea corespunzătoare a normelor şi principiilor de drept incidente

Contrar opiniei exprimate de prima instanţă şi de intimatul Ministerul Afacerilor Interne, Înalta Curte apreciază că inadmisibilitatea acţiunii nu poate deriva din modul de formulare al obiectului acesteia.

Instanţa de control judiciar constată că recurentul - reclamant s-a adresat Ministerului Afacerilor Interne cu o solicitare de modificare a unui act administrativ cu caracter normativ, considerând că este vătămat prin neasimilarea funcţiei militare deţinute la data pensionării cu o funcţie militară existentă la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, deoarece nu beneficiază de actualizarea drepturilor de pensie, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015,

Prin urmare, demersul judiciar al reclamantul vizează refuzul nejustificat al autorităţii pârâte de a-i recunoaşte dreptul pretins, refuz consemnat, într-adevăr, în adresele mai sus menţionate.

Referitor la forma de manifestare a refuzului, doctrina a reţinut că răspunsul la o cerere în defavoarea solicitantului sau contrar aşteptărilor sale nu reprezintă în mod automat un refuz nejustificat, caracterul nejustificat poate reieşi numai din contradicţia în care se află refuzul raportat la legislaţia existentă.

Dovada refuzului nejustificat este dovada culpei administraţiei şi a caracterului ilegal al actului atacat, când acţiunea are ca obiect un act administrativ individual sau normativ, fiind vorba aici de refuzul nejustificat de revocare sau de modificare a actului atacat. În asemenea ipoteze, practic, se atacă un act administrativ propriu -zis actul tipic şi nu act administrativ atipic(refuzul nejustificat).

Din motivele invocate în cererea de chemare în judecată, rezultă că interesul justificat de reclamant este reprezentat de înlăturarea dispoziţiilor din Ordinul M.A.I nr. S/11/2154/2016 referitoare la situaţia particulară a acestuia, respectiv la echivalarea funcţiei militare deţinute la data pensionării cu o funcţie militară existentă la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, dispoziţii care i-au vătămat dreptul de a beneficia de actualizarea pensiei.

Prin urmare, instanţa de fond era obligată de a analiza demersul judiciar al recurentului - reclamant din această perspectivă.

Faţă de aceste împrejurări, având în vedere prevederile art. 497 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit cărora instanţa supremă, în caz de casare, trimite cauza spre o nouă judecată instanţei care a pronunţat hotărârea recurată, Înalta Curte - constatând că prima instanţă în mod greşit nu a intrat în cercetarea fondului acţiunii, soluţionând cauza pe calea unei excepţii nefondate - apreciază recursul ca fiind fondat, urmând să caseze sentinţa şi să trimită cauza spre rejudecare în fond aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 453 din 17 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29 martie 2022.