Tax authority’s appeal annulled as unmotivated; inspection order partially upheld.

Şedinţa publică din data de 18 ianuarie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii dedusă judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (C.N.A.I.R SA) prin Direcţia Regionala Drumuri si Poduri Craiova, a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscala-D.G.R.F.P Craiova să se dispună anularea în tot a actului administrativ reprezentat de Dispoziţia obligatorie nr. CRR-AIF nr. 2811/07.12.2018 şi Raportul de inspecţie economico-financiară nr. CRR-AIF 2810/07.12.2018 .

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 259/2019 din 26 iunie 2019, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (C.N.A.I.R SA) prin Direcţia Regionala Drumuri şi Poduri Craiova în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Finanţelor Publice-Agenţia Naţională de Administrare Fiscala - D.G.R.F.P Craiova şi Ministerul Finanţelor Publice-Serviciul de Soluţionare a Plângerilor Prealabile şi a Contestaţiilor .

A anulat în tot Decizia nr. 17/P/28.03.2019 emisă de Ministerul Finanţelor Publice-Serviciul Soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor.

A anulat în parte Dispoziţia obligatorie nr. CRR-AIF 2811/07.12.2018 emisă de D.G.R.F.P. Craiova-Serviciul Inspecţie Economico-Financiară, respectiv a anulat măsurile dispuse în capitolul 4, punctele 4.1, 4.2, 4.3, 4.4, 4.5, 4.6, 4.15, 4.8, 4.9, 4.10 şi capitolul 5.

A anulat în parte Raportul de Inspecţie Economico - Financiară nr. CRR-AIF 2810/07.12.2018 încheiat la data de 06.12.2018 de D.G.R.F.P. CRAIOVA-Serviciul de Inspecţie Economico-Financiară, doar în ceea ce priveşte măsurile dispuse în capitolul 3 al raportului.

A menţinut în rest Dispoziţia obligatorie nr. CRR-AIF 2811/07.12.2018 şi Raportul de Inspecţie Economico-Financiară nr. CRR-AIF 2810/07.12.2018.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 259/2019 din 26 iunie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei recurate, şi rejudecând cauza să se respiungă cererea de chemare în judecată.

În motivarea cererii de recurs, pârâta a apreciat că instanţa de fond în mod greşit şi vădit nelegal a reţinut că organele de inspecţie economico-financiară au interpretat eronat prevederile legale. În acest sens a susţinut că dispoziţiile art. 1 şi 12 din anexa 4 la H.G. nr. 28/2008 au fost corect aplicate şi interpretate de către organele de control, contrar celor reţinute de instanţa de fond. Faţă de considerentele reţinute de instanţa de fond în cuprinsul sentinţei recurate prin care confirma nelegalitatea măsurilor de la 4.1. la 4.6. recurent-pârâtă a reiterat în integralitate apărările susţinute prin întâmpinare în faţa instanţei de fond.

În drept recurenta-pârâtă şi-a întemeiat cererea de recurs pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. a depus întâmpinare la cererea de recurs prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare iar pe fondul recursului, a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Înalta Curte examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii cererii de recurs, urmează a o admite pentru considerentele următoare:

Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul şi condiţiile expres prevăzute de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din acelaşi cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligaţia de a indica şi dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancţiunea nulităţii recursului.

În plus, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă concretă şi se referă la una dintre situaţiile prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, recurenta-pârâtă nu a formulat veritabile critici la adresa sentinţei pronunţate de instanţa de fond, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel ori la argumentele arătate de instanţă în fundamentarea hotărârii.

Chiar dacă aceasta a indicat ca temei de drept motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de argumentele prezentate în cuprinsul cererii de recurs, constată că a acest motiv de casare a fost invocat formal nefiind argumentat în concret, iar instanţa de recurs nu a identificat vreo critică care să se circumscrie acestui motiv de casare.

Criticile conform cărora instanţa de fond nu a reţinut că în cauză s-a făcut aplicarea corectă a prevederilor art. 1 şi 12 din Anexa 4 la H.G. NR. 28/2008, ori cele pricitoare la faptul că aceasta a reţinut în mod injust, nelegalitatea măsurilor de la 4.1. la 4.6. din actul de control contestat fără a susţine efectiv aceste critici, urmate doar de reiterarea apărărilor enunţate de pârâtă în faţa instanţei de fond, nu reprezintă critici care să se circumscrie motivului de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Astfel, recurenta-pârâtă nu prezintă care sunt normele de drept material încălcate de instanţa de fond pentru a fi analizate de intanţa de recurs în raport de cuprinsul hotărârii recurate.

Fără să combată în vreun fel raţionamentul instanţei de fond şi să formuleze astfel de critici susceptibile de cenzură în recurs, recurenta-pârâtă, în susţinerea cererii de recurs optează spre reluarea apărărilor exprimate în faţa instanţei de fond.

Or, această conduită procesuală urmăreşte în esenţă o rejudecare a cauzei din partea instanţei de recurs în temeiul argumentelor deja analizate de către instanţa de fond.

Reiterarea apărărilor exprimate deja în faţa instanţei de fond, nu pot fi supuse analizei instanţei de recurs, în măsura în care această instanţă are competenţa de analiză doar cu privire la elemente de nelegalitate ale sentinţei instanţei de fond.

În cauză, condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că cererea de recurs reprezintă în concret intenţia pârâtei de a i se rejudeca cauza într-o cale extraordinară de atac, deoarece soluţia instanţei de fond îl nemulţumeşte, însă fără a invoca efectiv critici care să se circumscrie motivelor de casare.

În consecinţă, reţinând că nu este posibilă o încadrare a conţinutului cererii de recurs într-unul din cazurile de casare reglementate de dispoziţiilor art. 488 C. proc. civ. şi constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, în temeiul art. 489 alin. (2) C. proc. civ. Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac pentru nemotivare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în nume propriu şi pentru Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei nr. 259/2019 din 26 iunie 2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nemotivat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 ianuarie 2022.