Inadmissibility of cassation against a final appellate decision following erroneous lower-court remedy instruction
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal (recurs) as inadmissible, resulting in the victory of the respondent pension administration and leaving the lower appellate court’s dismissal of the appellant's appeal in force. The dispute involved a challenge by a claimant against the local pension administration, where the appellate court had previously rejected the appeal as inadmissible because the trial court’s judgment had explicitly designated the final remedy as cassation, and the subsequent appeal lacked sufficient grounds for requalification. Deciding on the basis of the principle of legal hierarchy of remedies, the court held that a final appellate decision (lacking a statutory avenue for further appeal) is immune from cassation, citing Article 457(1) and Article 634(1)(4) of the Civil Procedure Code, which prohibit attacking judgments for which no appeal is legally provided, thereby rendering the cassation filing procedurally invalid.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ, art. 175 alin. (1) C. proc. civ, Art. 457 alin. (1) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ, art. 457 alin. (3) din C. proc. civ, art. 496 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of cassation against a final appellate decision following erroneous lower-court remedy instruction: The dispute involved a challenge by a claimant against the local pension administration, where the appellate court had previously rejected the appeal as inadmissible because the trial court’s judgment had explicitly designated the final remedy as cassation, and the subsequent appeal lacked sufficient grounds for requalification. Deciding on the basis of the principle of legal hierarchy of remedies, the court held that a final appellate decision (lacking a statutory avenue for further appeal) is immune from cassation, citing Article 457(1) and Article 634(1)(4) of the Civil Procedure Code, which prohibit attacking judgments for which no appeal is legally provided, thereby rendering the cassation filing procedurally invalid.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground cited in the operative part to dismiss the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 22 februarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 3535/11.12.2018, Tribunalul Ilfov, secţia Civilă a respins ca neîntemeiate atât excepţia lipsei calităţii procesual pasive, cât şi cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Ilfov.
2. Apelul formulat de reclamantul A.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul A., solicitând admiterea apelului, iar pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată, apreciind că sentinţa civilă nr. 3535/11.12.2018 este netemeinică şi nelegală.
3. Decizia pronunţată în apel
Prin decizia civilă nr. 18 din 12 septembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins apelul declarat de apelantul-reclamant A., împotriva sentinţei civile nr. 3535/11.12.2018 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata-pârâtă CASA DE PENSII ILFOV, ca inadmisibil.
4. Calea de atac exercitată
Împotriva deciziei civile nr. 18 din 12 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs apelantul-reclamant A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. corobora cu art. 174 alin. (1) şi (2) şi art. 175 alin. (1) C. proc. civ.
5. Apărările formulate în cauză
Intimata - pârâtă Casa Judeţeană de Pensii Ilfov a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate a recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat de recurentul-reclamant A. este inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. consacră principiul legalităţii căii de atac, reţinând că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţia României arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii, cu respectarea acesteia.
Înalta Curte constată că hotărârea ce face obiectul recursului, respectiv decizia civilă nr. 18 din 12 septembrie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost pronunţată în soluţionarea apelului declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 3535/11.12.2018 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă în dosarul nr. x/2017.
Prin decizia recurată, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibil apelul, reţinând că în dispozitivul sentinţei civile nr. 3535/11.12.2018 pronunţate în litigiul ce face obiectul prezentului dosar s-a menţionat că este supusă recursului în termen de 15 zile de la comunicare; ori, partea a declarat apel.
Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că apelul nu conţine suficiente elemente care să permită recalificarea, fiind nemotivat.
Totodată, a constatat că devin aplicabile dispoziţiile art. 457 alin. (3) din C. proc. civ.
Decizia civilă nr. 18 din 12 septembrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în soluţionarea apelului declarat împotriva sentinţei civile nr. 3535/11.12.2018 pronunţată de Tribunalul Ilfov, secţia Civilă este definitivă.
Prin urmare, recursul declarat de reclamantul A. priveşte o hotărâre care, potrivit dispoziţiilor menţionate, este definitivă.
Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul-reclamant A., ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 18 din 12 septembrie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 februarie 2022.