Peremption of cassation appeal due to six-month inactivity during suspension for constitutional review

Şedinţa publică din data de 5 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la 10 septembrie 2019, sub nr. x/2019, debitoarea A. S.R.L. a solicitat, în temeiul art. 66 alin. (1), art. 67 şi art. 71 din Legea nr. 85/2014, deschiderea procedurii de faliment în formă simplificată.

Prin sentinţa nr. 302 din 20 septembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Tribunalul Brăila, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea de deschidere a procedurii simplificate de faliment formulată de debitoarea A. S.R.L.

Împotriva acestei sentinţe, debitoarea A. S.R.L. a declarat apel, solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinţei apelate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii formulate, iar, în subsidiar, numirea în calitate de lichidator a B..

La primul termen de judecată din apel, instanţa a invocat, din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014, aşa cum a fost modificată prin O.G. nr. 88/27.09.2018, în speţă neconstituţionalitatea art. 1 pct. 1 care se referă la art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014 în care este reglementată valoarea prag care permite deschiderea procedurii, respectiv teza finală, potrivit căreia "când cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului", excepţie de neconstituţionalitate care, faţă de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, reglementează principiul legalităţii sub aspectul lipsei de claritate a actului normativ, principiul egalităţii între creditori fiind încălcat, în opinia instanţei, art. 16 alin. (1) din Constituţia României şi art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţia României prin care se garantează dreptul de proprietate şi tratamentul egal în această situaţie, raportat la tratamentul diferenţiat al creanţelor bugetare faţă de creanţele nonbugetare.

Prin încheierea din 11 decembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, s-a consemnat că administratorul societăţii A. S.R.L. a arătat că nu are nimic de adăugat cu privire la excepţia invocată din oficiu. Totodată, având nevoie de timp pentru deliberare, instanţa a dispus amânarea pronunţării asupra excepţiei de neconstituţionalitate, invocată din oficiu, pentru data de 12 decembrie 2019.

Prin încheierea din 12 decembrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă a dispus sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 5 alin. (1) pct. 72 teza finală din Legea nr. 85/2014 şi a art. I. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/27.09.2018, potrivit căruia articolul 5, alin. (1), punctul 72 din Legea nr. 85/2014 se modifică, în sensul că:" Când cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este introdusă de debitor, cuantumul creanţelor bugetare trebuie să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului", excepţie de neconstituţionalitate invocată din oficiu de instanţă prin raportare la principiul legalităţii prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituţia României, la principiul egalităţii în drepturi, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţia României şi la principiul garantării dreptului de proprietate prevăzut de art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţia României.

Totodată, în baza art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., a suspendat judecata apelului din prezenta cauză, până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate menţionată mai sus.

Împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2019, a declarat recurs debitoarea A. S.R.L., solicitând repunerea pe rol a cauzei, pe motiv că aşteptarea soluţionării dosarului x/2020 tergiversează foarte mult soluţionarea dosarului nr. x/2019, în speţă, fiind aplicabile dispoziţiile art. 509 pct. 11 C. proc. civ.. Totodată, a arătat că textul legal invocat a fost modificat, în sensul că nu mai este analizat raportul creanţelor chirografare sau bugetare, fiind admisibilă cererea privind deschiderea procedurii, fără a se mai analiza natura creanţei.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă la 8 februarie 2021, sub nr. x/2019/a1.

Prin încheierea din 8 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a suspendat judecata recursului declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Constatându-se că pricina a fost suspendată la 8 iunie 2021, dată de la care au trecut mai mult de 6 luni, prin referatul întocmit la 10 martie 2022, s-a propus fixarea unui termen de judecată pentru constatarea perimării, potrivit dispoziţiilor art. 416 C. proc. civ., sens în care a fost stabilit termen la 5 aprilie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea discutării incidentului procedural al perimării.

Asupra incidentului procedural al perimării, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 416 alin. (1) teza I C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părţii, timp de 6 luni".

Perimarea reprezintă atât o sancţiune procedurală care conduce la stingerea procesului în faza în care se găseşte, cât şi o prezumţie de desistare, dedusă din faptul nestăruinţei părţilor în proces.

Conform textului de lege anterior evocat, perimarea poate opera atât în etapa judecăţii în primă instanţă, cât şi în etapa judecăţii în căile de atac, de reformare sau retractare.

Prin raportare la aceste consideraţii, instanţa supremă constată că, prin încheierea din 8 iunie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a suspendat judecata recursului declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Autoarea recursului nu a solicitat repunerea cauzei pe rol după suspendarea judecăţii, dispusă prin încheierea din 8 iunie 2021. Astfel, recurenta nu a mai stăruit în soluţionarea cererii de recurs, deşi justifica un interes în continuarea judecăţii acestei căi de atac.

Având în vedere că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentei începând cu 8 iunie 2021 şi până la 5 aprilie 2022, când a fost luată în examinare perimarea cererii de recurs, rezultă că s-a împlinit termenul de perimare de 6 luni, prevăzut de art. 416 alin. (1) C. proc. civ.

Pentru aceste motive, constatând că pricina a rămas în nelucrare din vina recurentei mai mult de 6 luni, fără ca, în acest termen, să intervină o cauză de întrerupere sau de suspendare a termenului de perimare, conform art. 417-418 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 416 alin. (1) şi art. 420 alin. (1) din acelaşi act normativ, va constata perimat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul declarat de recurenta A. S.R.L. împotriva încheierii din 12 decembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2019.

Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunţare.

Recursul se depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 aprilie 2022.