Pensioner's revision bid over 5.5% health deduction fails as appeal inadmissible

Şedinţa publică din data de 5 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale la 25 aprilie 2012, reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtei CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI să înceteze a calcula şi reţine cota CASS de 5,5% din întregul cuantum al pensiei începând cu luna aprilie 2012 şi să restituie sumele reţinute fără titlu în perioada ianuarie 2011 - martie 2012, indexate cu rata inflaţiei până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti.

Prin sentinţa civilă nr. 10956 din 6 decembrie 2013, pronunţată în dosarul nr. x/2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins acţiunea formulată de contestatoarea A. în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI şi a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A..

Prin decizia civilă nr. 2188 din 31 martie 2014, pronunţată în dosarul nr. x/2012, Curtea de Apel Bucureşti a constatat nulitatea recursului declarat de recurenta A. împotriva sentinţei civile nr. 10956 din 06.12.2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI, pentru nemotivare în termen.

Împotriva acestei decizii, la data de 22 mai 2020, recurenta A. a formulat cerere de revizuire.

Conform prevederilor art. 322 pct. 1, 2, 4, 5, 7 şi 8 din C. proc. civ., revizuenta a invocat în cauză excepţia nulităţii tuturor hotărârilor, începând cu sentinţa 10956/2013 dispusă în dosarul nr. x/2012, cât şi a tuturor soluţiilor dispuse pe respingere din 2012-2021 de către instanţele Tribunalului Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti.

Astfel, revizuenta a apreciat că, după verificarea tuturor soluţiilor de respingere din 2012 - 2021, prin comasarea tuturor dosarelor ce au unul şi acelaşi obiect, se constată nulitatea în tot a soluţiilor de respingerea şi casarea în tot a acestora.

În concluzie, revizuenta a solicitat instanţei să admită acţiunea (revizuirea - dezbaterea cauzei pe fond) din toate punctele de vedere, cu recalcularea pensiei pe baza dovezilor existente la dosarul de pensie, cât şi a celor depuse pe parcurs de către B. S.A.

Prin decizia nr. 110/2022 din 12 ianuarie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2188/2014 din data de 31.03.2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2012, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.

În pronunţarea acestei soluţii, instanţa a reţinut că revizuirea este o cale extraordinară de atac, ce permite retractarea unei hotărâri definitive doar pentru motivele strict prevăzute de art. 322 C. proc. civ. de la 1865, ce trebuie interpretate limitativ, dat fiind caracterul de excepţie.

A mai reţinut că obiect al revizuirii poate fi o singură hotărâre, care a rămas definitivă în instanţa de apel sau prin neapelare sau care a fost dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, astfel încât, nu pot forma obiect al unei singure căi de atac mai multe hotărâri judecătoreşti pronunţate în dosare diferite, fiecare hotărâre fiind actul de dezînvestire al instanţei în fiecare dosar. Cu referire la cererea revizuentei de conexare a cauzelor, instanţa a reţinut că aceasta reprezintă o măsură de bună administrare a justiţiei care poate fi dispusă, cu titlu de excepţie, înainte de pronunţarea hotărârii judecătoreşti în cauzele vizate. Or, cererea revizuentei de a fi revizuite prin prezenta hotărâre toate hotărârile judecătoreşti pronunţate în dosarele sale înregistrate pe rolul instanţelor în perioada 2012-2021, aplicând regulile conexităţii, nu este admisibilă.

S-a mai arătat că, întrucât revizuenta s-a adresat curţii de apel criticând pe calea revizuirii hotărârea judecătorească pronunţată în dosarul nr. x/2012, această hotărâre poate fi cea pronunţată de aceeaşi instanţă - curtea de apel - revizuirea fiind, aşa cum s-a arătat, o cale de atac de retractare prin care o instanţă îşi revocă propria hotărâre. În schimb, pentru a contesta prin revizuire sentinţa pronunţată în acelaşi dosar de către tribunal (sentinţa nr. 10956/2013), Curtea a reţinut că revizuenta s-ar putea îndrepta cu cerere la instanţa respectivă, adică la Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a.

Revenind la decizia ce face obiectul prezentei revizuiri, Curtea a constatat că aceasta nu verifică finele de neprimire al legii, de a fi o hotărâre care evocă fondul. În acest sens, a arătat că dispoziţiile art. 322 C. proc. civ. de la 1865 impun ca obiect al revizuirii să fie o hotărâre care evocă fondul. Or, decizia nr. 2188/31.03.2014 pronunţată în dosarul nr. x/2012 nu evocă fondul, ci analizează excepţia procesuală a nulităţii recursului declarat împotriva sentinţei civile nr. 10956/2013, împiedicând astfel continuarea judecăţii.

În încheiere, Curtea a reţinut că, fiind o condiţie de admisibilitate a căii de atac, neîndeplinirea ei atrage respingerea revizuirii ca inadmisibilă.

Împotriva deciziei nr. 110/2022 din 12 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2020, contestatoarea revizuentă A. a formulat recurs.

La termenul de judecată din 5 aprilie 2022, Înalta Curte a invocat din oficiu excepţia inadmisibilităţii recursului.

Examinând excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în conformitate cu prevederile art. 137 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte constată următoarele:

Prin dispoziţiile art. 129 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procesuale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.

Aceleaşi exigenţe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865 rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca fiind susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

În speţă, hotărârea împotriva căreia s-a exercitat calea de atac a recursului este decizia nr. 110/2022 din 12 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta A. împotriva deciziei civile nr. 2188/2014 din data de 31.03.2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2012.

Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită".

Se reţine că hotărârea atacată cu revizuire, respectiv decizia civilă nr. 2188 din 31 martie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2012, este o decizie dată în recurs, care, în raport de dispoziţiile art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ., este irevocabilă, nefiind susceptibilă de a fi recurată.

Prin urmare, în considerarea dispoziţiilor art. 328 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, mai sus amintite, nici decizia pronunţată în soluţionarea cererii de revizuire nu mai poate fi atacată cu recurs.

Aşa fiind, Înalta Curte reţine că, declarând recurs împotriva respectivei decizii, revizuenta nu s-a conformat unei condiţii specifice de admisibilitate a recursului în această materie, or, recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acestora, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi, din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Pe cale de consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 110/2022 din 12 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. împotriva deciziei nr. 110/2022 din 12 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 5 aprilie 2022.