Pension recalculation dispute: inadmissibility of cassation appeal due to statutory finality of appellate judgments in social insurance matters

Şedinţa publică din data de 8 februarie 2022

Asupra recursului de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la 09.10.2020 pe rolul Tribunalului Prahova, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII PRAHOVA solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea pârâtei la recalcularea pensiei şi în funcţie de veniturile lunare realizate în acord global în perioadele 15.12.1975-05.03.1976 şi 08.02.1977-01.12.1994, conform adeverinţei nr. x/17.12.2018 (duplicat la adeverinţa nr. x/13.11.2013) emisa de fostul angajator B..

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 149, art. 151 din Legea nr. 263/2010, decizia nr. 19/2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin sentinţa civilă nr. 3071 din 8.12.2020, Tribunalul Prahova, secţia I civilă a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII PRAHOVA (CJP Prahova), a obligat pârâta CJP Prahova să emită o nouă decizie de pensionare, prin care să recalculeze pensia ce i se cuvine contestatorului, retroactiv, cu luna următoare datei solicitării către pârâta CJP Prahova, cu luarea în considerare a tuturor veniturilor în acord menţionate în adeverinţa duplicat nr. 2332/17.12.2018, emisă de B. S.A. la adeverinţa nr. x/13.11.2013.

Împotriva acestei sentinţe, pârâta CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII PRAHOVA a formulat apel.

Prin decizia nr. 1193 din 20 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a fost admis apelul pârâtei, a fost schimbată, în tot, sentinţa apelată, în sensul că a fost respinsă acţiunea, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei decizii, la 26 iulie 2021, reclamantul A. a formulat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, în baza motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

Recursul a fost comunicat intimatei-pârâte CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII PRAHOVA la 17 septembrie 2021.

La 01 octombrie 2021, intimata-pârâtă a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca inadmisibil.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentului-reclamant la 12 octombrie 2021, acesta depunând răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 494, raportat la art. 482 şi la art. 248 C. proc. civ., a luat în examinare cu prioritate excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de intimata-pârâtă prin întâmpinare, pe care o apreciază ca întemeiată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 457 C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac astfel cum sunt prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti, regulă cu valoare de principiu constituţional, potrivit art. 129 din Constituţie.

Se reţine că, prin decizia civilă nr. 1193 din 20 mai 2021, Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă a soluţionat, cu caracter definitiv, acţiunea promovată de reclamantul A., având ca obiect recalcularea pensiei cuvenite acestuia, fiind astfel, dedus judecăţii un conflict de asigurări sociale.

Potrivit art. 483 alin. (2) C. proc. civ., nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile privind "conflictele de muncă şi de asigurări sociale".

Textul de lege anterior evocat cuprinde litigiile în care este suprimat dreptul la recurs, după criteriul materiei în care a fost pronunţată hotărârea instanţei de apel.

Totodată, art. 155 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prevede că, împotriva hotărârilor tribunalelor, prin care au fost soluţionate pe fond cererile îndreptate împotriva Caselor Naţionale de Pensii Publice sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie, se poate face numai apel la curtea de apel competentă, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.

Cum textul de lege anterior evocat exclude dreptul la recurs în conflictele de asigurări sociale, rezultă că decizia instanţei de apel este o hotărâre definitivă de la data pronunţării, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., raportat la art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010.

Fiind o hotărâre definitivă de la data pronunţării, rezultă că decizia civilă nr. 387 din 10 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 155 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 şi art. 483 alin. (2) C. proc. civ., raportat la art. 499 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1193 din 20 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei nr. 1193 din 20 mai 2021, pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia I civilă, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 8 februarie 2022.