Debtor's appeal of interim order rejecting provisional stay of bankruptcy held inadmissible as order was final.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the debtor's appeal (recurs) as inadmissible, thereby upholding the lower court's interim order of 3 December 2021, which had rejected the debtor's request for provisional suspension of execution of the bankruptcy judgment. The dispute arose from insolvency proceedings in which the debtor sought the provisional suspension of the trial court's decision to enter it into simplified bankruptcy, pending its appeal against that decision. The decisive legal basis was that, under Article 450(5) of the Civil Procedure Code, read with Article 719(7) and as interpreted bindingly by High Court Decision No. 8/2015 (a ruling in the interest of the law), a decision on a request for provisional suspension of execution is made by an order (încheiere) that is final and not subject to any appeal; the debtor's mere assertion of unconstitutionality of that interpretive ruling did not justify disregarding it, as no constitutional challenge had been properly raised. Consequently, the challenged order was definitive and could not be attacked by recourse, so the appeal was rejected as inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 92 din Legea nr. 85/2014, art. 450 alin. (5) C. proc. civ, art. 43 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, art. 488 C. proc. civ, art. 490 alin. (2) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Debtor's appeal of interim order rejecting provisional stay of bankruptcy held inadmissible as order was final: The dispute arose from insolvency proceedings in which the debtor sought the provisional suspension of the trial court's decision to enter it into simplified bankruptcy, pending its appeal against that decision. The decisive legal basis was that, under Article 450(5) of the Civil Procedure Code, read with Article 719(7) and as interpreted bindingly by High Court Decision No. 8/2015 (a ruling in the interest of the law), a decision on a request for provisional suspension of execution is made by an order (încheiere) that is final and not subject to any appeal; the debtor's mere assertion of unconstitutionality of that interpretive ruling did not justify disregarding it, as no constitutional challenge had been properly raised. Consequently, the challenged order was definitive and could not be attacked by recourse, so the appeal was rejected as inadmissible.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for dismissing the appeal as inadmissible.
Full text
Şedinţa publică din data de 7 iunie 2022
Asupra recursului de faţă, din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 469/2021 din 27 octombrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal a admis propunerea administratorului judiciar provizoriu în baza art. 92 din Legea nr. 85/2014, dispunând intrarea în faliment în procedură simplificată a debitoarei A. S.R.L.
Împotriva acestei sentinţe a formulat apel debitoarea A. S.R.L., în cadrul căruia a solicitat atât suspendarea executării sentinţei apelate, cât şi suspendarea provizorie a efectelor executării hotărârii de intrare în faliment până la soluţionarea cererii de suspendare.
De asemenea, prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, debitoarea A. S.R.L. a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinţei nr. 469/2021 din 27 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal în dosarul nr. x/2021, respectiv, emiterea unei ordonanţe preşedinţiale până la soluţionarea cererii de suspendare formulate odată cu apelul declarat împotriva sentinţei nr. 469/2021.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 450 alin. (5) C. proc. civ., raportat la art. 43 alin. (5) din Legea nr. 85/2014.
Prin încheierea din 3 decembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare a executării sentinţei nr. 469/2021 a Tribunalului Bacău, pronunţată în dosarul nr. x/2021, formulată de petenta A. S.R.L., reprezentată prin administrator B., în contradictoriu cu intimatul-lichidator judiciar Cabinet Individual Insolvenţă C..
Împotriva acestei încheieri, debitoarea A. S.R.L., prin administrator B., a declarat recurs, prin care a solicitat casarea în tot a încheierii atacate.
În motivarea recursului, recurenta a susţinut, în esenţă, că instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, că încheierea recurată a fost pronunţată cu depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti, cu încălcarea normelor de drept material, iar motivarea instanţei cuprinde motive contradictorii.
În drept, recursul a fost întemeiat pe art. 22 şi art. 488 C. proc. civ., CEDO şi Constituţia României.
Prin rezoluţia din 10 mai 2022, în baza art. 490 alin. (2) C. proc. civ., s-a fixat termen în şedinţă publică la data de 7 iunie 2022, cu citarea părţilor, iar recurenta cu menţiunea de a-şi exprima opinia cu referire la incidenţa Deciziei nr. 8/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii.
La 7 iunie 2022, după închiderea dezbaterilor, recurenta a transmis, prin mijloace electronice, opinia sa cu privire la incidenţa Deciziei nr. 8/2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, considerând drept neconstituţională decizia anterior menţionată, cu privire la sintagma "prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac".
Înalta Curte, luând în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., inadmisibilitatea căii extraordinare de atac declarate, urmează să respingă recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, debitoarea A. S.R.L. a solicitat, în temeiul art. 450 alin. (5) C. proc. civ., raportat la art. 43 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, suspendarea provizorie a executării sentinţei nr. 469/2021 din 27 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal în dosarul nr. x/2021, respectiv, emiterea unei ordonanţe preşedinţiale până la soluţionarea cererii de suspendare formulate odată cu apelul declarat împotriva sentinţei nr. 469/2021.
În cauză, cererea de suspendare provizorie a executării a fost introdusă odată cu apelul declarat împotriva sentinţei nr. 469/2021 din 27 octombrie 2021, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal în dosarul nr. x/2021 şi a fost soluţionată prin încheierea din 3 decembrie 2021, definitivă.
Prezentul recurs are ca obiect încheierea din 3 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021, prin care a fost respinsă cererea de suspendare provizorie a executării sentinţei de trecere la faliment nr. 469/2021 a Tribunalului Bacău, până la soluţionarea cererii de suspendare formulate în apel.
Potrivit dispoziţiilor art. 450 alin. (5) C. proc. civ., "până la soluţionarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi încuviinţată provizoriu, prin ordonanţă preşedinţială, chiar înainte de sosirea dosarului, cu respectarea cerinţei prevăzute la alin. (4)".
Totodată, prevederile art. 719 alin. (7) C. proc. civ. dispun că "dacă există urgenţă şi dacă, în cazurile prevăzute la alin. (2), respectiv alin. (3), s-a plătit cauţiunea, instanţa poate dispune, prin încheiere şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a executării până la soluţionarea cererii de suspendare. Încheierea nu este supusă niciunei căi de atac. (…..)".
În consecinţă, se constată că încheierea recurată are caracter definitiv de la pronunţarea sa, motiv pentru care nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, aceasta neînscriindu-se în ipoteza legală reglementată de art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căreia hotărârile susceptibile de recurs sunt cele date în apel, cele date potrivit legii fără drept de apel, precum şi alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege.
Cum, în accepţiunea conferită de legiuitor, hotărârile definitive enumerate în art. 634 C. proc. civ. sunt cele care nu mai pot fi atacate cu apel, respectiv, recurs, hotărârile devin definitive la data pronunţării lor.
În acest sens, prin Decizia nr. 8/2015 (publicată în Monitorul Oficial nr. 539 din 20 iulie 2015), Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Constanţa şi, în consecinţă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 450 alin. (5) raportat la art. 997 şi următoarele şi art. 719 alin. (7) din C. proc. civ., a stabilit că:
"- cererea de suspendare provizorie se judecă de un complet format din doi judecători;
- instanţa se pronunţă asupra cererii prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac."
Potrivit art. 517 alin. (4) din C. proc. civ., dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I, astfel încât se impune şi în prezenta cauză.
Potrivit art. 518 din C. proc. civ., decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării.
Simpla apreciere a recurentei că decizia în interesul legii ar fi neconstituţională nu constituie temei pentru neaplicarea ei, cu atât mai mult cu cât recurenta nu a formulat, anterior închiderii dezbaterilor, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale în vederea controlului, pe calea excepţiei de neconstituţionalitate, a dispoziţiilor legale incidente, în interpretarea dată prin decizia în discuţie.
Aşa fiind, în raport cu prevederile legale evocate, rezultă că încheierea atacată nu este supusă recursului, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 129 din Constituţia României şi de art. 457 din C. proc. civ.
În consecinţă, având în vederea dispoziţiile legale evocate, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) teza a doua C. proc. civ., va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. S.R.L., prin administrator special B., împotriva încheierii de şedinţă din 3 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta A. S.R.L., prin administrator special B., împotriva încheierii de şedinţă din 3 decembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 7 iunie 2022.