Inadmissibility of appeal against final decision resolving constitutional exception referral request under Law No. 47/1992
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, sitting as a panel of five judges, dismissed as inadmissible the appeal filed by the appellant against the prior final decision, thereby upholding the procedural outcome of the lower instance. The dispute arose from the appellant's attempt to challenge a decision that had annulled their initial appeal against an order dismissing their request to refer a constitutionality exception to the Constitutional Court; the underlying legal challenge concerned the incompatibility of specific provisions of the Civil Procedure Code and the Law on the Organization and Functioning of the Constitutional Court with constitutional norms. The court ruled that the appeal was inadmissible because the challenged decision constituted a final judicial act that was not susceptible to a further appeal before the five-judge panel, as neither Article 29(5) of Law No. 47/1992 nor other legal provisions provide for such a remedy against the judgment resolving the appeal of the initial dismissal order, in accordance with Article 483(1) and Article 24 of Law No. 304/2004, which define the panel’s competence and the limits of appellate review under Articles 248 and 129 of the Constitution and Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 470 alin. (5) din C. proc. civ, art. 489 alin. (1) C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ, art. 483 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final decision resolving constitutional exception referral request under Law No. 47/1992: Recurentul A. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 1671 din 14 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ar. 470 alin. (5), art. 487 alin. (1), art. 486 alin. (3), art. 489 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, invocată în Dosarul nr. x.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor cauzei, constată următoarele:
1. Încheierea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate
Prin încheierea de şedinţă din 22 septembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. x, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins cererea formulată de petentul A. de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, art. 487 alin. (1) şi art. 470 alin. (5) din C. proc. civ. raportat la art. 16, art. 21, art. 24 din Constituţie şi a art. 33 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008.
2. Recursul declarat împotriva încheieri menţionate la pct. 1
Împotriva încheierii menţionate la pct. 1 a declarat recurs A., recursul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, sub nr. x.
3. Hotărârea prin care a fost soluţionat recursul menţionat la pct. 2
Prin Decizia nr. 1671 din 14 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii de şedinţă din 22 septembrie 2020, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x.
4. Recursul declarat împotriva hotărârii menţionate la pct. 3
Recurentul A. a declarat recurs împotriva Deciziei nr. 1671 din 14 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x, în ceea ce priveşte soluţia de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor ar. 470 alin. (5), art. 487 alin. (1), art. 486 alin. (3), art. 489 alin. (1) C. proc. civ. coroborat cu art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, invocată în Dosarul nr. x.
Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători sub nr. x/2022.
5. Considerentele Înaltei Curţi
La termenul de judecată de astăzi, 23 mai 2022, Înalta Curte a rămas în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii căii de atac exercitate în cauză, excepţie de procedură care, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., face inutilă, în tot, expunerea şi cercetarea în fond a cauzei.
În raport cu dispoziţiile art. 129 din Constituţie şi ale art. 457 alin. (1) C. proc. civ., admisibilitatea unei căi de atac şi, pe cale de consecinţă, provocarea unui control judiciar al hotărârii judecătoreşti este condiţionată de exercitarea acesteia în condiţiile legii. Pentru a da eficienţă acestor reglementări legale, instanţa este obligată să examineze căile de atac cu care este învestită prin prisma îndeplinirii condiţiilor de exercitare stabilite de legea procesuală şi să respingă, ca inadmisibilă, orice cale de atac neconformă acestora.
În cauză, recursul este exercitat împotriva hotărârii prin care a fost soluţionat recursul declarat împotriva încheierii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată în cauza respectivă.
Or, potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi atacată cu recurs încheierea prin care este respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale.
Recursul împotriva încheierii din 22 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x, prin care a fost respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, a fost soluţionat prin Decizia nr. 1671 din 14 septembrie 2021, pronunţată în Dosarul nr. x.
Astfel, Decizia nr. 1671 din 14 septembrie 2021 ce formează obiectul recursului declarat în prezenta cauză, este o hotărâre judecătorească definitivă, conform 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., care nu face parte din categoria hotărârilor susceptibile de recurs în condiţiile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. ori art. 24 din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care reglementează competenţa Completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, se constată că nici art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 şi nici vreo altă dispoziţie legală nu reglementează calea de atac a recursului împotriva hotărârii prin care este soluţionat recursul declarat împotriva încheierii prin care este respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
În condiţiile în care calea de atac exercitată în cauză este inadmisibilă, fiind conform art. 248 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., nu pot forma obiectul analizei, în cadrul unei căi de atac neprevăzute de lege, celelalte excepţii, cereri şi critici invocate de părţi.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respins, ca inadmisibil, recursul declarat de A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 1671 din 14 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 mai 2022.
GGC - ED