Interdiction petition jurisdiction: domicile as effective residence versus registered address

Şedinţa publică din data de 3 mai 2022

Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tecuci în 29 septembrie 2021, petenta A. a solicitat instanţei ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa, în contradictoriu cu intimata B., să dispună punerea sub interdicţie a acesteia din urmă şi numirea unui curator, conform art. 164 şi art. 164 din C. civ., pentru îngrijirea intimatei, reprezentarea acesteia şi administrarea bunurilor sale până la finalizarea procesului de punere sub interdicţie.

Prin sentinţa civilă nr. 2480 din 11 noiembrie 2021, Judecătoria Tecuci a admis excepţia de necompetenţă teritorială de ordine publică, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

În motivare, s-a reţinut incidenţa art. 168 din C. civ., raportat la art. 936 din C. proc. civ., instanţa concluzionând că instanţa de tutelă este cea în a cărei circumscripţie persoana ocrotită îşi are domiciliul. Or, intimata A. se află internată din data de 10 ianuarie 2020 în C., cu sediul în oraşul Popeşti Leordeni, sens în care competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Cornetu, judeţul Ilfov.

Prin sentinţa civilă nr. 811 din 25 februarie 2022, Judecătoria Cornetu a admis excepţia necompetenţei teritoriale de ordine publică, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Tecuci, a constatat ivit conflictul negativ şi a dispus înaintarea cauzei către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În motivare, a reţinut că art. 168 C. civ. şi art. 936 C. proc. civ. instituie o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punere sub interdicţie a unei persoanei aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.

Instanţa a reţinut că noţiunea de domiciliu se interpretează în acord cu art. 936 C. proc. civ. şi art. 27 O.U.G. nr. 97/2005, texte de lege care instituie o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punere sub interdicţie a unei persoanei aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul, cum este înscris în cartea de identitate.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul acţiunii îl constituie cererea de instituire a curatelei cu privire la intimata B. şi desemnarea în calitate de curator a petentei A..

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în raport de interpretarea noţiunii de domiciliu.

Potrivit dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ. "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

Conform dispoziţiilor C. civ. cuprinse în art. 91 "Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reşedinţa a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune."

Din interpretarea dispoziţiilor legale sus-menţionate rezultă că, în accepţiunea C. civ., prin noţiunea de domiciliu la care face trimitere art. 179 lit. a) C. civ. trebuie să se înţeleagă locuinţa unde se găseşte în fapt acea persoană, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare. Aceasta întrucât menţiunile din cartea de identitate referitoare la domiciliul sau reşedinţa unei persoane nu au caracter constitutiv în ce priveşte determinarea acestora, ci numai caracter de evidenţă a persoanei respective.

În plus, se are în vedere scopul pentru care s-a dat în competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei reprezentate soluţionarea cererii de instituire a curatelei, acela de a facilita accesul acestor persoane aflate în situaţii speciale la instanţă şi se ţine seama de semnificaţia noţiunii de " domiciliu" rezultând din C. civ., de unde se desprinde concluzia că ceea ce interesează pentru stabilirea competenţei teritoriale în ipoteza reglementată de art. 179 alin. (1) lit. a) C. civ. este locuinţa efectivă a persoanei ocrotite.

În acest sens, art. 87 C. civ. prevede că "Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală".

Prin urmare, întrucât prin art. 114 C. proc. civ. se prevede o situaţie de excepţie de la regula instituită de acest articol "dacă legea nu prevede altfel", iar legea care prevede altfel este C. civ., din interpretarea căruia prin noţiunea de domiciliu se înţelege adresa unde persoana ocrotită locuieşte efectiv, se reţine că norma specială este imperativă şi reglementează un caz de competenţă teritorială exclusivă, de la care nu sunt permise derogări.

Pentru aceste motive, Înalta Curte reţine că, potrivit de dispoziţiile art. 179 alin. (1) lit. a) raportat la art. 178 lit. a) C. civ., instanţa de tutelă competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Cornetu, ca instanţă în a cărei rază teritorială se află C., unde este internată intimata.

Pentru considerentele înfăţişate, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a acţiunii privind punerea sub interdicţie a intimatei B. în favoarea Judecătoriei Cornetu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 mai 2022.