Completion of Cassation Device: Denial of Reversal of Enforcement When Quashed Portions Were Not Subject to Execution

Şedinţa publică din data de 3 mai 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Decizia a cărei completare se solicită

Prin decizia nr. 274 din 8 februarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursurile declarate de pârâta S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 104/A din 14 iulie 2020 şi a încheierii de şedinţă din 17 septembrie 2020, ambele pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

A casat, în tot, încheierea atacată.

A casat, în parte, decizia recurată şi a trimis cauza la aceeaşi curte de apel pentru rejudecarea apelului declarat de pârâtă sub aspectul cererii de acordare a penalităţilor aferente sumelor reprezentând prestaţia periodică şi a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

Cererea de completare a dispozitivului

Prin cererea formulată la 18 martie 2022, recurenta pârâtă a solicitat instanţei completarea dispozitivului deciziei anterior menţionate, în sensul de a se pronunţa şi pe petitul privitor la desfiinţarea actelor de executare efectuate în baza deciziei nr. 104/2020, cu consecinţa întoarcerii executării silite, în conformitate cu art. 723 şi următoarele C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând cererea de completare a dispozitivului, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 444 alin. (1) C. proc. civ. "Dacă prin hotărârea dată instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în acelaşi termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reţinere, în termen de 15 zile de la pronunţare. În cazul hotărârilor definitive pronunţate în apel sau în recurs, completarea acestora se poate cere în termen de 15 zile de la comunicare".

Din interpretarea textului anterior redat, rezultă că cererea de completare a unei hotărâri judecătoreşti este admisibilă exclusiv atunci când instanţa a omis să se pronunţe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.

În speţă, se constată că, prin motivele de recurs, recurenta pârâtă S.C. A. S.A. a solicitat şi desfiinţarea actelor de executare efectuate în baza deciziei recurate, nr. 104/2020, cu consecinţa întoarcerii executării silite, în conformitate cu art. 723 şi următoarele C. proc. civ.

Ca urmare, verificând dispozitivul deciziei a cărui completare se solicită, Înalta Curte constată că cererea este întemeiată, pentru că instanţa de recurs a omis să se pronunţe asupra cererii petentei, referitoare la desfiinţarea actelor de executare efectuate în baza deciziei recurate.

Analizând cererea recurentei, privind desfiinţarea actelor de executare efectuate în baza deciziei nr. 104/2020, cu consecinţa întoarcerii executării silite, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 500 C. proc. civ.:

"(1) Hotărârea casată nu are nicio putere.

(2) "Actele de executare sau de asigurare făcute în temeiul unei asemenea hotărâri sunt desfiinţate de drept, dacă instanţa de recurs nu dispune altfel. Instanţa va constata aceasta, din oficiu, prin dispozitivul hotărârii de casare".

În cauză, din cronologia evenimentelor, se reţine că, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 31 octombrie 2018, reclamantul B. a solicit obligarea pârâtei A. S.A. la plata de daune morale, de daune materiale, de prestaţii periodice, precum şi la plata penalităţilor de întârziere.

Prin sentinţa civilă nr. 541/F din 26 noiembrie 2018, Tribunalul Cluj a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantul B. şi a obligat pârâta la plata a sumei de 40.000 euro cu titlu de daune morale şi a sumei de 465,66 RON cu titlu de daune materiale.

Prin aceeaşi hotărâre, pârâta A. S.A. a fost obligată la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate asupra sumelor anterior menţionate, începând cu data de 05.01.2017 şi până la plata efectivă, integrală a acestora. S-au respins în rest pretenţiile reclamantului.

În rejudecare, prin decizia nr. 104/A din 14 iulie 2020, Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a admis, în parte, apelul reclamantului B. şi apelul pârâtei S.C. A. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 541/26.11.2018 a Tribunalului Cluj, pe care a schimbat-o în parte, astfel:

A obligat pârâta să-i plătească reclamantului suma de 1.000 RON lunar cu titlu de despăgubire calculată începând cu data de 31.10.2017 şi până la încetarea sau, după caz, modificarea actualei stări de sănătate a reclamantului.

A obligat pârâta la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate asupra sumelor anterior menţionate, începând cu data rămânerii definitive a prezentei.

A înlăturat dispoziţia privind obligarea pârâtei A. S.A. la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,2% pe zi, calculate asupra sumelor anterior menţionate, începând cu data de 05.01.2017 şi până la plata efectivă, integrală a acestora.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.

În recurs, prin decizia nr. 274 din 8 februarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursurile declarate de pârâta S.C. A. S.A. împotriva deciziei nr. 104/A din 14 iulie 2020 şi a încheierii de şedinţă din 17 septembrie 2020, ambele pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

A casat, în tot, încheierea atacată.

A casat, în parte, decizia recurată şi a trimis cauza la aceeaşi curte de apel pentru rejudecarea apelului declarat de pârâtă sub aspectul cererii de acordare a penalităţilor aferente sumelor reprezentând prestaţia periodică şi a menţinut celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

Aşadar, se reţine că pricina a fost trimisă spre rejudecarea apelului declarat de pârâtă sub aspectul cererii de acordare a penalităţilor aferente sumelor reprezentând prestaţia periodică, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei recurate, respectiv obligaţia pârâtei de a plăti reclamantului suma de 1.000 RON lunar cu titlu de despăgubire calculată începând cu data de 31.10.2017 şi până la încetarea sau, după caz, modificarea actualei stări de sănătate a reclamantului, precum şi celelalte dispoziţii ale sentinţei, plata în favoarea reclamantului a sumei de 40.000 euro cu titlu de daune morale şi a sumei de 465,66 RON cu titlu de daune materiale.

La dosarul cauzei au fost depuse încheierea din 13 octombrie 2020 a BEJ, emisă în temeiul încheierii nr. 11502 din 18 septembrie 2020 a Judecătoriei Buftea de încuviinţare a executării silită a sentinţei nr. 541/2018 a Tribunalului Cluj şi a deciziei nr. 104/2020 a Curţii de Apel Cluj, prin care a fost consemnată suma totală de 246.215,13 RON, reprezentând 9893,87 RON onorariu executor, 40 RON taxă de timbru, 4.900 RON onorariu avocat, 1.000 RON cheltuieli de judecată, 465,66 RON daune materiale, 35.000 RON prestaţie periodică restantă calculată până în septembrie 2020 şi 196.916 RON echivalentul sumei de 40.000 euro.

Din ansamblul înscrisurilor depuse la dosar şi din succesiunea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauză, Înalta Curte reţine că prin soluţia pronunţată de instanţa de recurs, pricina a fost trimisă spre rejudecarea apelului declarat de pârâtă doar sub aspectul cererii de acordare a penalităţilor aferente sumelor reprezentând prestaţia periodică, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale deciziei recurate.

Totodată, sumele de bani ce au fost deja executate silit de reclamant sunt cele referitoare la dispoziţiile sentinţei şi deciziei pronunţate în rejudecare, ce au fost menţinute în calea de atac a recursului, care se referă la 40 RON taxă de timbru, 4.900 RON onorariu avocat, 1.000 RON cheltuieli de judecată, 465,66 RON daune materiale, 35.000 RON prestaţie periodică restantă calculată până în septembrie 2020 şi 196.916 RON echivalentul sumei de 40.000 euro.

Ca urmare, se reţine că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 500 alin (2) C. proc. civ., întrucât hotărârile judecătoreşti în temeiul cărora s-a făcut executarea silită nu au fost desfiinţate, iar aspectele pentru care a fost trimisă cauza spre rejudecare nu au făcut obiectul executării silite, respectiv penalităţile aferente sumelor reprezentând prestaţia periodică.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 444 şi art. 500 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte, reţinând că a omis să se pronunţe asupra cererii formulată de recurenta pârâtă S.C. A. S.A. prin motivele de recurs, va admite cererea şi va completa dispozitivul deciziei pronunţate în recurs, în sensul că va respinge cererea de întoarcere a executării silite.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite cererea de completare a dispozitivului deciziei nr. 274 din 8 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, formulată de recurenta pârâtă S.C. A. S.A.

Completează dispozitivul deciziei nr. 274 din 8 februarie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în sensul că:

Respinge cererea de întoarcere a executării silite formulată de recurenta pârâtă S.C. A. S.A.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 3 mai 2022.