Expropriation compensation dispute: Inadmissibility of cassation appeal against final decisions in public utility matters

Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2022

Asupra recursului, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 12 martie 2020 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Apărării Naţionale, a solicitat instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea parţială a Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 96/15.04.2019 şi a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. x/11.04.2019, a Hotărârii de stabilire a despăgubirilor nr. 97/15.04.2019 şi a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. x/1 1.04.2019, toate emise de Comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real constituită în baza Legii nr. 255/2010, în temeiul căruia au fost formulate cereri de acordare a despăgubirilor pentru imobilele supuse exproprierii de lucrarea de utilitatea publică de interes naţional "Realizare-infrastructură-zonă operaţională-în cazarma 1833 Câmpia Turzii", cu privire la cuantumul despăgubirilor acordate reclamantului, A., în urma exproprierii pentru utilitate publică, stabilind că în realitate acestea sunt mai mari.

Să oblige pârâtul la plata în favoarea reclamantului A., cu titlu de despăgubiri, a preţului de piaţă al imobilului expropriat, cu dobânda legală aferentă, calculată de la data introducerii cererii de chemare în judecată şi până la data plăţii efective.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal:

Prin sentinţa civilă nr. 339 din 21 mai 2021 a Tribunalului Cluj, secţia civilă, s-a admis în parte acţiunea civilă şi în consecinţă:

S-a dispus anularea parţială a Hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 96/15.04.2019 şi a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. x/11.04.2019 în ce priveşte cuantumul despăgubirii pentru terenul situat în localitatea Luna, jud. Cluj, având număr cadastral x, tarla x parcela x în suprafaţă de 3.500 mp.

A fost obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1.295 RON cu titlu de despăgubiri pentru terenul situat în localitatea Luna, jud. Cluj, având număr cadastral x, tarla x parcela x în suprafaţă de 3.500 mp.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumei de 175 RON, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la plata efectivă.

S-a dispus anularea parţială a Hotărârii de stabilire a despăgubirii nr. 97/15.04.2019 şi a procesului-verbal de stabilire a despăgubirilor nr. x/11.04.2019 în ce priveşte cuantumul despăgubirii pentru terenul situat în localitatea Luna, jud. Cluj, având număr cadastral x, tarla x parcela x în suprafaţă de 6.300 mp.

A fost obligat pârâtul la plata în favoarea reclamantului a sumei de 2.331 RON cu titlu de despăgubiri pentru terenul situat în localitatea Luna, jud. Cluj, având număr cadastral x, tarla x parcela x în suprafaţă de 6.300 mp.

A fost obligat pârâtul la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumei de 315 RON, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la plata efectivă.

A fost obligat pârâtul Ministerul Apărării Naţionale la plata în favoarea reclamantului A., a sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale, reprezentând onorariu avocaţial.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel:

Prin decizia civilă nr. 301/A din 20 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă a fost admis în parte apelul declarat de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 339 din 21 mai 2021 a Tribunalului Cluj.

De asemenea, a fost admis în parte apelul declarat de reclamantul A. împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care a schimbat-o în parte, astfel:

A fost obligat pârâtul Ministerul Apărării Naţionale să plătească reclamantului A. suma de 4.750 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale aferente fondului cauzei, în loc de suma de 1.000 RON, cu acelaşi titlu.

Au fost înlăturate dispoziţiile din sentinţa apelată referitoare la obligarea pârâtului la plata către reclamant a dobânzii legale aferente sumelor de 175 RON, respectiv, de 315 RON, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii şi până la plata efectivă şi, pe cale de consecinţă, a fost obligat pârâtul la plata dobânzii legale aferente acestor sume, în favoarea reclamantului, începând cu data formulării de către reclamant a cererii prevăzută de art. 19 alin. (11) din Legea nr. 255/2010 republicată şi până la data plăţii efective.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor din sentinţa apelată.

A fost respinsă cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată în apel, ca nedovedită.

4. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 301/A din 20 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă, reclamantul A. a declarat recurs, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivare, recurentul-reclamant a arătat că decizia recurată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, apreciind că valorile la care trebuie să se raporteze instanţa sunt cele care privesc valoarea de circulaţie a terenurilor. Valoarea stabilită prin decizia de expropriere şi de către instanţele de fond este una derizorie raportat la valoarea de circulaţie a terenului.

A solicitat acordarea în întregime a cheltuielilor de judecată efectuate în faţa instanţei de fond, în cuantum total de 9.250 RON, din care 8250 RON onorariu experţi şi 1000 RON onorariu avocat.

5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte şi apărările formulate:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 15 decembrie 2021.

Intimatul-pârât a depus întâmpinare, în termen legal, comunicată, invocând excepţia inadmisibilităţii şi excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (12 martie 2020), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul sub aspectul admisibilităţii căii de atac, având în vedere excepţia inadmisibilităţii invocată prin întâmpinare, a cărei analiză este prioritară în considerarea dispoziţiilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive "hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum şi cele neatacate cu recurs."

Litigiul iniţiat de reclamant are ca obiect stabilirea despăgubirilor reprezentând contravaloarea imobilului supus procedurii exproprierii, aşa cum este aceasta reglementată prin Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional.

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (2) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 49 din Legea nr. 310/2018, "nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-j)3, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile pronunţate în materia protecţiei consumatorilor, a asigurărilor, precum şi în cele ce decurg din aplicarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului."

În considerarea dispoziţiilor legale anterior menţionate, rezultă că, raportat la criteriul materiei - acţiune întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, reiese că decizia nr. 301/A din 20 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă este definitivă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o "hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta."

Aşa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată nu este supusă prin lege cenzurii căii de atac a recursului, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., urmează a respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 301/A din 20 octombrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 aprilie 2022.