Moral damages quantification: cassation appeal annulled for generic legal criticism and improper challenge to factual findings

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2022

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la 26 ianuarie 2018, A., prin reprezentant legal B. a solicitat, în contradictoriu cu Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Timişoara prin Primar, obligarea pârâtei la plata sumei de 500.000 euro, echivalent în RON la cursul BNR din ziua plăţii, cu titlu de daune morale, inclusiv dobânda legală calculată de la data introducerii acţiunii şi până la achitarea efectivă, precum şi la suportarea tuturor cheltuielilor aferente viitoarelor intervenţii chirurgicale, de orice natură, pe care reclamanta le va suferi şi care vor avea legătură cu accidentul suferit, inclusiv cheltuieli ocazionate de eventuale proteze cranioplastice necesare.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, art. 1349, art. 1357, art. 1358, art. 1376, art. 1377, art. 1381, art. 1385, art. 1386, art. 1391 C. civ.

Prin cererea de modificare a acţiunii din 23 aprilie 2018, reclamanta a chemat în judecată, în calitate de pârât, şi pe Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara, solicitând ca la obligarea sumelor solicitate să fie obligaţi, în solidar, ambii pârâţi.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal

Prin sentinţa nr. 630/PI din 22 aprilie 2019, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei UAT Municipiul Timişoara prin Primar. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Club Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara şi, pe cale de consecinţă, a respins acţiunea civilă a reclamantei în contradictoriu cu acesta ca fiind formulată împotriva unui pârât fără calitate procesuală pasivă. A admis, în parte, acţiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu UAT Municipiul Timişoara prin Primar. A obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 250.000 euro în echivalent în RON la cursul BNR la data plăţii, cu titlu de daune morale. A obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a dobânzii legale de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data plăţii efective. A respins, în rest, cererea de chemare în judecată, ca neîntemeiată. Cu cheltuieli de judecată pe cale separată.

3. Primul ciclu procesual

Prin decizia nr. 231 din 7 noiembrie 2019, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul declarat de reclamantă prin reprezentant legal împotriva sentinţei tribunalului. A admis apelul declarat de Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Timişoara prin Primar împotriva aceleiaşi hotărâri, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a obligat-o pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 100.000 euro, în echivalent în RON la cursul BNR de la data plăţii, cu titlu de daune morale la care se adaugă dobânda legală de la data introducerii cererii de chemare în judecată până la data plăţii efective. A menţinut, în rest, dispoziţiile sentinţei atacate. Fără cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 311 din 11 februarie 2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursul declarat de reclamantă prin reprezentant legal împotriva deciziei, pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi curţi de apel. A respins, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul Municipiul Timişoara prin Primar împotriva aceleiaşi decizii.

4. Decizia pronunţată de curtea de apel după casare

În rejudecare, prin decizia nr. 113 din 30 iunie 2021, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul declarat de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Timişoara prin Primar împotriva sentinţei tribunalului. A obligat-o pe pârâta - apelantă la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către reclamanta - apelantă prin reprezentant legal. A obligat-o pe apelanta - pârâtă la plata sumei de 2380 RON cheltuieli de judecată către intimatul - pârât Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara.

2. Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei decizii au declarat recurs pârâţii Primarul municipiului Timişoara, Municipiul Timişoara prin Primar şi Consiliul local al municipiului Timişoara solicitând admiterea acestuia şi, în principal, casarea deciziei atacate şi, în rejudecare, admiterea apelului propriu declarat împotriva sentinţei tribunalului, iar în subsidiar, modificarea deciziei recurate, în sensul admiterii apelului pârâtului.

Recurenţii au considerat hotărârea instanţei de apel dată în rejudecare ca fiind nelegală şi netemeinică deoarece se întemeiază pe o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor legale aplicabile în cauză, motiv de casare circumscris pct. 8 al art. 488 C. proc. civ.

Au învederat că nici prima instanţă şi nici curtea de apel în al doilea ciclu procesual nu au apreciat corect asupra probelor existente la dosarul cauzei şi nu au avut în vedere faptul că la stabilirea cuantumului daunelor morale instanţele trebuie să ţină cont de aspectul că acestea trebuie să aibă efecte compensatorii, neputând constitui nici amenzi excesive pentru autorul daunei şi nici venituri nejustificate pentru victimă. Spre deosebire de celelalte despăgubiri civile, care presupun un suport probator, în privinţa daunelor morale nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport de consecinţele suferite de partea vătămată, va aprecia o anumită sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat.

Au opinat, prin urmare, că daunele morale trebuie stabilite prin apreciere cu aplicarea criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de reclamantă, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura lezării, intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării. De asemenea, au arătat că toate aceste criterii sunt subordonate conotaţiei aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs.

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin rezoluţia din 8 septembrie 2021, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii, în principiu, a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată de intimatul - pârât Club Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara s-a solicitat, în principal, anularea recursului, iar în subsidiar, respingerea acestuia, ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.

Intimatul a susţinut că pentru a fi incident motivul de casare prevăzut de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., recurentul trebuie să facă dovada încălcării/aplicării greşite a normelor de drept material cu indicarea acestora, afirmaţia generală potrivit căreia hotărârea este nelegală nefiind suficientă.

Fiind o cale extraordinară de atac prin care se realizează exclusiv un control de legalitate al hotărârii atacate nu se poate rejudeca fondul, aşa cum se urmăreşte în speţă.

În subsidiar, intimatul a arătat că recursul este neîntemeiat, precizând că pe tot parcursul litigiului recurentul a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive, aspect care a fost tranşat definitiv prin decizia Înaltei Curţi nr. 311/2021.

A solicitat a se avea în vedere faptul că daunele morale au fost individualizate în mod legal, raportat la legislaţia în vigoare, precum şi la probatoriul administrat, iar o reevaluare a probatoriului nu este posibilă în recurs.

Recurenţii nu au depus răspuns la întâmpinare.

5. Procedura de filtru

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului întocmit în 23 decembrie 2021 s-a constatat că motivele recursului ridică o problemă de încadrare, cu consecinţa sancţiunii prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., verificându-se excepţia invocată prin întâmpinare.

Completul de filtru C3, constatând că raportul întruneşte condiţiile art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus comunicarea acestuia părţilor, pentru depunerea punctului de vedere, în acord cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din cod.

Nu s-au depus puncte de vedere la raport.

Prin rezoluţie din 7 martie 2022 s-a acordat termen la 13 aprilie 2022, în camera de consiliu, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului.

5. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând recursul, Înalta Curte constată următoarele:

Art. 493 alin. (5) C. proc. civ. stipulează că în cazul în care completul este în unanimitate de acord că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 din cod, anulează recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac.

În speţa dedusă judecăţii, se observă că prevalându-se de pct. 8 al art. 488 C. proc. civ., recurenţii au susţinut că decizia atacată este nelegală şi netemeinică deoarece se întemeiază pe o interpretare şi aplicare greşită a dispoziţiilor legale aplicabile.

Astfel, se constată că recurenţii au invocat formal şi generic aplicarea greşită a unor dispoziţii legale, fără a le indica şi fără a preciza modul concret în care instanţa de apel a procedat eronat la interpretarea şi aplicarea acestora.

Totodată, recurenţii au criticat neaprecierea în mod corect a probelor existente la dosar, în condiţiile în care criticile vizând starea de fapt şi reaprecierea probatoriului nu se pot constitui în veritabile critici de nelegalitate aşa cum impun dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

De asemenea, nemulţumirea recurenţilor vizând cuantumul daunelor morale nu poate constitui motiv de casare în sensul prevederilor procedurale, cu atât mai mult cu cât criticile nu reprezintă decât reiterarea unor considerente teoretice şi generale ale criteriilor de cuantificare a acestora.

Eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronat şi nelegal raţionamentul instanţei, obiect al recursului constituindu-l hotărârea pronunţată de aceasta.

Aceasta întrucât a motiva recursul înseamnă, pe de o parte, indicarea motivului de recurs ca fiind unul din cele prevăzute de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării de critici de nelegalitate privind modul de judecată al instanţei raportat la motivul de recurs invocat.

Prin urmare, văzând dispoziţiile art. 493 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 488 C. proc. civ. şi cum nu au fost identificate motive de ordine publică, se va anula calea de atac, aceasta fiind exercitată în asemenea condiţii procedurale încât nu este posibilă examinarea sub vreun aspect de nelegalitate a deciziei atacate.

În ceea ce priveşte cererea formulată de intimatul - pârât Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara de acordare a cheltuielilor de judecată, formulată prin întâmpinare, această urmează a fi respinsă, având în vedere faptul că partea nu a făcut dovada unor atare cheltuieli.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâţii Primarul municipiului Timişoara, Municipiul Timişoara prin Primar şi Consiliul local al municipiului Timişoara împotriva deciziei nr. 113 din 30 iunie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Respinge cererea formulată de intimatul - pârât Clubul Sportiv Şcolar nr. 1 Timişoara de acordare a cheltuielilor de judecată.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 aprilie 2022.