Territorial competence for execution objection: enacting court's jurisdiction supersedes debtor's domicile

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2022

asupra conflictului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti la data de 23 aprilie 2021, A. S.R.L., în contradictoriu cu B. S.R.L. şi C. S.R.L., a formulat contestaţie la executare, solicitând să se constate intervenierea prescripţiei în cursul executării silite şi, în consecinţă, să se anuleze, pentru viitor, executările silite demarate şi toate actele de executare silită din dosarele de executare nr. 7/2015, 8/2015, 12/2015, 13/2015, 14/2015, 16/2015, 17/2015, 18/2015, 33/2015, 34/2015, 110/2016 şi 120/2016 aflate pe rolul BEJ D..

Prin sentinţa nr. 6870 din 13 iulie 2021, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a disjuns contestaţiile la executare şi a dispus formarea a 11 dosare separate, câte unul pentru fiecare dosar de executare.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă:

2.1. Prin sentinţa nr. 10305 din 1 noiembrie 2021, având ca obiect judecarea contestaţiei la executare dosar executare nr. x/2015, disjuns, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bârlad.

S-a făcut aplicarea prevederilor art. 714 alin. (1) şi art. 651 C. proc. civ., constatându-se că instanţa de executare este cea determinată la data formulării cererii de executare, 22 ianuarie 2015, respectiv instanţa de la sediul debitorului principal.

S-a reţinut că cererea de executare adresată Biroului Executorului Judecătoresc D. privea pe debitoarea E. S.A. şi că s-a dispus executarea prin înfiinţarea popririi asupra terţului poprit A. S.R.L..

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 239 din 23 februarie 2022, Judecătoria Bârlad a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu. A declinat, în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a dispus înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.

S-a constatat că prin cererea din 22 ianuarie 2015, depusă de B. S.R.L. la executorul judecătoresc, s-a solicitat punerea în executare a titlului executoriu reprezentat de un contract de arendare împotriva debitoarei S.C. E. S.A., fiind deschis dosarul de executare nr. 12/2015.

Totodată, s-a constatat că la data de 5 august 2015 a fost emisă către contestatoarea A. S.R.L. adresa de înfiinţare a popririi asupra tuturor sumelor datorate debitoarei S.C. E. până la achitarea debitului în cuantum total de 85.536,91 RON, poprire validată prin sentinţa civilă nr. 972 din 25 aprilie 2016 pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. x/2015.

Prin încheierea din 28 aprilie 2021 a BEJ D., pronunţată în dosarul execuţional nr. x/2015, a încetat executarea silită faţă de debitoarea S.C. E. S.A., executarea silită continuând cu privire la debitoarea A. S.R.L..

La cererea executorului judecătoresc, prin încheierea din 14 februarie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a încuviinţat executarea silită împotriva debitorului A. S.R.L. în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 972/2016 a Judecătoriei Bârlad.

În raport de dispoziţiile art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., în forma în vigoare la data sesizării organului de executare, instanţa a avut în vedere împrejurarea că executarea silită a fost demarată împotriva a doi debitori, respectiv S.C. E. S.A., cu sediul în Bârlad şi A. S.R.L., cu sediul în Bucureşti.

Totodată, s-a reţinut că potrivit deciziei nr. 20/2021 pronunţată de Înalta Curte în recurs în interesul legii, competenţa pentru soluţionarea contestaţiei la executare aparţine instanţei care a încuviinţat executarea silitîă, respectiv Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, în considerarea argumentelor ce succed:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 12/2015, disjuns.

Premisa problemei de drept aflate în divergenţă, care a conturat două orientări jurisprudenţiale la nivelul instanţei supreme, vizează competenţa teritorială de soluţionare a contestaţiei la executare în situaţia în care instanţa de la domiciliul debitorului care formulează contestaţia la executare este o altă instanţă decât cea care a încuviinţat executarea silită.

Ca atare, ceea ce a trebuit lămurit de către instanţa supremă pe calea mecanismului recursului în interesul legii este dacă, după ce a fost încuviinţată executarea silită de către instanţa de executare, competenţa acesteia mai poate fi reevaluată în funcţie de domiciliul/sediul debitorului care a formulat contestaţia la executare.

Conform deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în speţă, prin încheierea din 14 februarie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis cererea de încuviinţare a executării silite. A încuviinţat executarea silită împotriva debitorului A. S.R.L. în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 972 din 25 aprilie 2016 pronunţată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. x/2015 pentru recuperarea sumei de 85.536,91 RON la care se vor adăuga penalităţile de întârziere şi cheltuieli de executare până la data plăţii efective, precum şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare care se vor stabili de către executorul judecătoresc pe parcursul derulării executării.

Faţă de dezlegările obligatorii ale deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii şi cum în cauză încheierea de încuviinţare a executării silite a fost pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în favoarea acesteia se va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 13 aprilie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.