Negative conflict of jurisdiction in execution of judgment resolved by assigning competence to neighboring court of appeal due to debtor's status as auxiliary court staff

Şedinţa publică din data de 12 aprilie 2022

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin contestaţia la executare înregistrată la data de 7 septembrie 2021 pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă, sub nr. x/2021, contestatorul Ministerul Finanţelor, în contradictoriu cu intimatele A., B., C., D., E., F., G., H. I., J. şi K., a solicitat admiterea cererii de suspendare a executării silite demarate de L. în dosarul de executare nr. 601/2021, până la soluţionarea contestaţiei la executare; admiterea contestaţiei la executare şi, pe cale de consecinţă, anularea somaţiilor emise de L. în dosarul de executare nr. 601/2021, a executării silite înseşi, precum şi a încheierii civile nr. 7754/CC/2021 de încuviinţare a executării silite din 27 februarie 2020 pronunţate de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2021; admiterea cererii de întoarcere a executării silite şi restabilirea situaţiei anterioare.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 10546 din data de 9 decembrie 2021, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a făcut aplicarea prevederilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (1) C. proc. civ., reţinând şi incidenţa dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ.

Astfel, a constatat că, în prezenta cauză, executarea silită desfăşurată în dosarul nr. x/2021 al L. urmăreşte recuperarea creanţei menţionate în titlul executoriu împotriva a patru debitori, şi anume Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj, iar, prin încheierea nr. 7754/CC/2021, pronunţată de Judecătoria Cluj Napoca în dosarul nr. x/2021, a fost încuviinţată executarea silită împotriva tuturor debitorilor mai sus menţionaţi.

Totodată, a reţinut că, aplicând în mod corespunzător prevederile art. 112 C. proc. civ. la faza execuţională a procesului civil, creditoarele au ales instanţa de executare ca fiind Judecătoria Cluj Napoca, întrucât debitorii Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj au sediul în municipiul Cluj Napoca, adresându-se unui executor judecătoresc din circumscripţia Curţii de Apel Cluj.

Drept urmare, a apreciat că instanţa de executare a fost stabilită de la momentul încuviinţării executării silite ca fiind Judecătoria Cluj Napoca.

Însă, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a arătat că, în cauză, în considerarea calităţii speciale a creditorilor - personal auxiliar conex aflat într-un raport de muncă cu Tribunalul Cluj, precum şi în considerarea calităţii speciale a contestatorului debitor, Tribunalul Cluj - instanţă superioară Judecătoriei Cluj-Napoca, devin incidente prevederile art. 127 C. proc. civ.

A mai reţinut şi că prezenta contestaţie la executare, formulată în contradictoriu cu intimatele creditoare, a fost introdusă la o altă instanţă decât Judecătoria Cluj Napoca, rezultând astfel intenţia debitorului contestator, conform art. 127 alin. (2) C. proc. civ., de a sesiza o altă instanţă judecătorească decât cea care ar fi fost competentă, potrivit legii.

În plus, a avut în vedere şi că, în dosarul nr. x/2021 al Judecătoriei Cluj Napoca, având ca obiect contestaţia formulată de Tribunalul Cluj împotriva aceleiaşi executări silite, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei s-a realizat tot în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

Prin urmare, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, instanţa de acelaşi grad aflată în circumscripţia Curţii de Apel Alba, aceasta fiind una dintre curţile de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 377 din data de 28 februarie 2022, Judecătoria Alba Iulia a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocată din oficiu, a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Alba Iulia şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă ivit.

Astfel, Judecătoria Alba Iulia a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., precum şi a prevederilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 116 din acelaşi act normativ.

Aşadar, a arătat că, şi în cadrul executării silite desfăşurate împotriva mai multor debitori, executorul judecătoresc are opţiunea în a învesti cu cererea de executare silită instanţa în circumscripţia căreia se află domiciliul/sediul oricăruia dintre debitorii principali, cu respectarea dispoziţiilor art. 112 alin. (1) C. proc. civ., iar, în conformitate cu prevederile art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

În prezenta cauză, având în vedere existenţa unei pluralităţi de debitori, a reţinut că instanţa de executare poate fi atât Judecătoria Cluj Napoca (competenţă determinată de sediul debitorilor Tribunalul Cluj şi Curtea de Apel Cluj Napoca), cât şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti (competenţă determinată de sediul debitorilor Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice).

Totodată, a apreciat că, în ceea ce priveşte încuviinţarea executării silite, fiind o procedură necontencioasă în cadrul căreia nu se urmăreşte stabilirea unui drept potrivnic faţă de o altă persoană, art. 127 C. proc. civ. nu-şi găseşte aplicabilitate, raţiunea normei fiind aceea de a înlătura orice suspiciune de soluţionare părtinitoare a cauzei, din pricina calităţii părţii; or, la soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite, atât debitorul, cât şi creditorul nu participă la judecarea cererii, nu este citat, nu i se comunică şi nu poate, în principiu, ataca încheierea, astfel încât, condiţia pentru care a fost instituită o atare reglementare, respectiv aceea a înlăturării oricărei suspiciuni de soluţionare părtinitoare a cauzei din pricina calităţii părţii nu este îndeplinită.

A constatat că, în ceea ce priveşte contestaţia la executare, în prezenta cauză, debitorul Ministerul Finanţelor Publice are calitatea de contestator, deci reclamant, iar creditorii, calitatea de intimaţi, deci pârâţi, şi, prin urmare, nici în această situaţie nu devine incident art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât nu creditorii, personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Cluj au introdus cererea de chemare în judecată, ci debitorul Ministerul Finanţelor Publice.

În schimb, a arătat că, dacă contestaţia la executare ar fi fost introdusă de debitorii Tribunalul Cluj şi/sau Curtea de Apel Cluj Napoca, Judecătoria Cluj Napoca nu ar mai fi fost competentă, faţă de prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ. şi de calitatea de reclamanţi a debitorilor, motiv pentru care ar fi devenit competente toate judecătoriile din circumscripţiile curţilor de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj Napoca, printre care şi Judecătoria Alba Iulia, alături de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti.

De asemenea, a reţinut că, după ce alegere între două sau mai multe instanţe deopotrivă competente, reclamantul nu mai poate reveni asupra ei, nici pârâtul nu ar putea cere declinarea competenţei, după cum nici instanţa nu ar putea să o dispună din oficiu.

Astfel, a constatat că instanţa sesizată de reclamant devine în mod exclusiv competentă să soluţioneze acţiunea, competenţa fiind şi rămânând câştigată în mod irevocabil instanţei sesizate.

A reţinut că Judecătoria Sectorului 5 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei teritoriale, invocate din oficiu, deşi contestatorul a sesizat în mod legal această instanţă, fiind una dintre instanţele de executare competente alternativ să soluţioneze contestaţia la executare.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte reţine că Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă şi Judecătoria Alba Iulia şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale cele două instanţe cu privire la norma de procedură în temeiul căreia se stabileşte instanţa competentă a soluţiona litigiul.

Prima instanţă învestită a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., în timp ce cea de-a doua judecătorie, apreciind că nu sunt incidente prevederile art. 127 C. proc. civ., a constatat că debitorul contestator a uzat de dreptul său recunoscut de art. 116 C. proc. civ., de a alege între mai multe instanţe deopotrivă competente în raport de prevederile art. 112 din acelaşi act normativ, operând prorogarea legală de competenţă în favoarea instanţei astfel învestite.

În speţă, prin încheierea civilă nr. 7754/CC din data de 13 iulie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj Napoca, secţia civilă a admis cererea formulată de către petenta L. şi a încuviinţat executarea silită la cererea creditorilor A., B., C., D., E., F., G., H., I., J. şi K. împotriva debitorilor Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Curtea de Apel Cluj şi Tribunalul Cluj, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 292 pronunţată la data de 18 februarie 2008 în dosarul nr. x/2007 de către Tribunalul Cluj lămurită prin sentinţa civilă nr. 1216 pronunţată la data de 13 iulie 2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj.

Având în vedere obiectul prezentului litigiu, astfel cum au fost anterior arătat, instanţa competentă a soluţiona pricina s-ar stabili în raport de prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 şi care prevede că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În cauză, astfel cum s-a arătat anterior, prin încheierea de şedinţă nr. 7754/CC din data de 13 iulie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a încuviinţat executarea silită în dosarul de executare nr. 601/2021, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 292 pronunţată la data de 18 februarie 2008 în dosarul nr. x/2007 de către Tribunalul Cluj lămurită prin sentinţa civilă nr. 1216 pronunţată la data de 13 iulie 2020 în dosarul nr. x/2020 al Tribunalului Cluj.

Prin decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Prin urmare, faţă de dezlegările obligatorii ale deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, în speţă, instanţa de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. ar fi Judecătoria Cluj-Napoca, care a încuviinţat executarea silită.

Cu toate acestea, în soluţionarea prezentului conflict negativ de competenţă, nu se va putea recurge la stabilirea instanţei competente în temeiul art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (3) şi alin. (1) C. proc. civ., întrucât, între instanţele de judecată între care s-a ivit conflictul negativ de competenţă nu figurează şi instanţa care a încuviinţat executarea, anume Judecătoria Cluj Napoca, conflictul de competenţă fiind generat prin declinările reciproce dispuse de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă şi Judecătoria Alba Iulia.

În acest context particular, Înalta Curte va stabili instanţa competentă pentru soluţionarea contestaţiei la executare în favoarea acelei instanţe dintre cele două aflate în conflict faţă de care operează criterii legale stabilite prin norme imperative, dar şi observând conduita creditoarelor de a exercita opţiunea permisă de art. 116 C. proc. civ., prin intermediul executorului judecătoresc, în favoarea Judecătoriei Cluj Napoca, ca instanţă de executare, opţiune care va primi eficienţă, indirect, şi în prezentul regulator de competenţă.

Astfel cum s-a arătat, creditoarele au calitatea de personal auxiliar de specialitate la Tribunalul Cluj, iar cererea de încuviinţare a executării silite a fost adresată de către executorul judecătoresc Judecătoriei Cluj Napoca, instanţă inferioară celei la care creditoarele îşi desfăşoară activitatea şi aflată în circumscripţia Curţii de Apel Cluj.

Alegerea Judecătoriei Cluj Napoca are, totodată, semnificaţia alegerii instanţei dintre cele deopotrivă competente, având în vedere că din cuprinsul titlului executoriu rezultă existenţa unei pluralităţi de debitori, având sediile în circumscripţia unor curţi de apel diferite.

În consecinţă, dacă la momentul încuviinţării executării silite ar fi fost luată în considerare incidenţa dispoziţiilor art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa învestită cu soluţionarea cererii de încuviinţare a executării silite era ţinută să identifice o instanţă de acelaşi grad din circumscripţia unei curţi de apel învecinate cu Curtea de Apel Cluj.

Dispoziţiile art. 127 alin. (1) din C. proc. civ., stabilesc astfel:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea."

Totodată, potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, dispoziţiile anterior enunţate se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor.

În conflict, în cauza de faţă, sunt Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, şi Judecătoria Alba Iulia, aflată în circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia, curte de apel învecinată cu Curtea de Apel Cluj în circumscripţia căreia creditoarele au ales instanţa de executare în temeiul art. 116 C. proc. civ.

Ca atare, faţă de dispoziţiile legale invocate, în vigoare la data sesizării organului de executare, raportat la calitatea creditoarelor de personal auxiliar de specialitate în cadrul Tribunalului Cluj, luând în considerare opţiunea acestora de a adresa, prin intermediul executorului judecătoresc, cererea de încuviinţare a executării silite judecătoriei aflate în circumscripţia tribunalului la care acestea îşi desfăşoară activitatea, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 aprilie 2022.