Jurisdictional conflict resolved: Tribunal assigned disciplinary sanction annulment claim.

Şedinţa publică din data de 31 martie 2022

Asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, la data de 04.06.2021, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Federaţia Română de Bob şi Sanie, a formulat contestaţie împotriva Hotărârii adoptată la 16.03.2021 în dosar nr. x/2021 de către Comisia de Disciplina din cadrul Federaţiei Romane de Bob si Sanie, solicitând ca prin hotărârea care se va pronunţa să se dispună admiterea contestaţiei şi anularea în parte a hotărârii atacate, în sensul înlăturării sancţiunii aplicate reclamantei.

În drept - dispoziţiile art. 251 si urm. din Codul Muncii, prevederile Regulamentului Disciplinar al Federaţiei Române de Bob şi Sanie.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 2019 din 25 noiembrie 2021 Tribunalul Timiş a admis excepţia necompetenţei materiale, invocată din oficiu, şi a declinat în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, competenţa de soluţionare a acţiunii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Timiş a reţinut, în esenţă, că în speţă, reclamanta deţine calitatea de sportiv amator care practică activitatea de bob, neavând stabilite relaţii contractuale cu un club sportiv afiliat la Federaţia Română de Bob şi Sanie.

Aşadar, rezultă că ceea ce este dedus prezentei judecăţii reprezintă un raport juridic de drept civil şi nu un raport juridic de muncă, motiv pentru care competentă a soluţiona acest litigiu este instanţa civilă de drept comun de la sediul pârâtului şi nu instanţa specializată în litigii de muncă de la domiciliul reclamantului (competenţa materială în dreptul muncii fiind reglementată de norme juridice de strictă interpretare şi aplicare, care nu pot fi extinse şi la soluţionarea unui raport juridic de drept civil).

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 2278 din 8 martie 2022, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că obiectul cererii deduse judecăţii - anularea Hotărârii Comisiei de Disciplină din data de 16.03.2021 - este neevaluabil în bani şi nu există o dispoziţie legală prin care cererea să fie atribuită în competenţa judecătoriei, cererile neevaluabile în bani de competenţa judecătoriei fiind expres şi limitativ prevăzute de art. 94 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., acest obiect neregăsindu-se printre cele enumerate de legiuitor.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Reclamanta, prin cererea introductivă, a învestit Tribunalul Timiş cu o acţiune având ca obiect anularea unei hotărâri a adunării generale a Federaţiei Române de Bob şi Sanie prin care a fost sancţionată disciplinar, fiind vorba despre o cerere neevaluabilă în bani.

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată, relevante sunt prevederile art. 14 alin. (2), care dau posibilitatea sportivului profesionist să încheie cu structura sportivă, în formă scrisă, fie un contract individual de muncă, fie o convenţie civilă, respectiv un contract de activitate sportivă.

De asemenea, potrivit art. 55 şi 56 din Statutul Federaţiei Române de Bob şi Sanie, sportivii membrilor afiliaţi la FRBS pot fi amatori sau nonamatori. Sportivii amatori sunt cei care nu au relaţii contractuale de muncă cu cluburile sau asociaţiile sportive la care sunt legitimaţi.

În speţă, nu rezultă dacă reclamanta deţine calitatea de sportiv amator sau nonamator.

Însă, independent de natura raportului juridic dedus judecăţii, de drept civil sau un raport juridic de muncă, Înalta Curte reţine că din punct de vedere material competenţa de soluţionare a acestuia revine tribunalului, potrivit art. 95 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., care consacră plenitudinea de competenţă a tribunalului pentru judecata în fond în primă instanţă, astfel cum rezultă şi din expunerea de motive a proiectului legii privind noului C. proc. civ.

În atare context, art. 94 - ce enumeră expres cererile date în competenţa judecătoriei - reprezintă o normă de excepţie de la regula instituită prin art. 95 pct. 1, în sensul că ceea ce nu intră în competenţele atribuite judecătoriei este de competenţa tribunalului, ca instanţă de drept comun pentru judecata în primă instanţă.

Astfel, raportând natura şi obiectul cauzei deduse judecăţii la textele legale precitate, rezultă că, în speţă, competenţa materială pentru judecata în primă instanţă aparţine tribunalului, procesul de faţă nefăcând parte dintre acelea care au fost atribuite judecătoriilor prin dispoziţiile art. 94 C. proc. civ.

Faţă de cele ce preced, urmează a se stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2022.