Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 704/2022 AI generated

Negative conflict of jurisdiction between two first-instance courts triggered by appellate re-assignment under art. 480(4) CPC: inadmissibility due to absence of reciprocal declinations

Case Number Decizia nr. 704/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the referral for a negative conflict of jurisdiction as inadmissible and ordered the case to be remanded to the Gorj County Court for resolution, effectively confirming the Gorj court's competence. The dispute arose from a 2021 appellate decision that annulled a first-instance judgment declaring certain property documents false and ordered a retrial at the Gorj County Court, after the Vâlcea County Court had previously accepted jurisdiction and adjudicated the merits; the Gorj court then attempted to refer a negative conflict of jurisdiction back to the Vâlcea court. Relying on Article 133(2) of the Code of Civil Procedure, the court held that a negative conflict of jurisdiction requires reciprocal or successive declinations of competence between two or more courts, a condition not met here because the appellate court's decision to reassign the case to the competent first-instance court under Article 480(4) constituted a single jurisdictional determination rather than a second declination, meaning no reciprocal conflict existed.

Legislator headnote

AI generated

art. 138 C. proc. civ, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 130 alin. (3) din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din Legea nr. 134/2010, art. 480 alin. (4) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction between two first-instance courts triggered by appellate re-assignment under art. 480(4) CPC: inadmissibility due to absence of reciprocal declinations: La termenul din 05.06.2014, Judecătoria Horezu a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, raportat la dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ.

Keywords

AI generated
negative conflict of jurisdiction Civil Procedure Code referral order negative decision constitutional jurisdiction e-justice

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 31 martie 2022

Asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

La 23.12.2013 s-a înregistrat, pe rolul Judecătoriei Horezu, sub nr. x/2013, sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu prin care s-a solicitat desfiinţarea cererii false, întocmite şi semnate de A., B. şi C., înregistrată la Primăria Novaci, sub nr. x/10.03.2000, inclusiv menţiunea falsă de pe aceasta, respectiv "1262/10.03.2000"; desfiinţarea menţiunii false, ce conţine date nereale, din registrul Primăriei Novaci pentru Legea nr. 18/1991, de la poziţia nr. 1262/10.03.2000, respectiv "1262/03.10, locuitorii sat Colibaşi Scoarţa"; desfiinţarea adeverinţei false, ce conţine date nereale, nr. 3852/05.04.2007, eliberată de Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a oraşului Novaci, judeţul Gorj; desfiinţarea adeverinţei false, care conţine date nereale, nr. 1262/1 din 16.04.2007, eliberată de Comisia locală pentru stabilirea drepturilor de proprietate a oraşului Novaci.

La solicitarea instanţei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu a formulat cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâţii Primăria Novaci, Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Novaci, A., C. şi B., având acelaşi obiect cu cel menţionat în sesizarea iniţială.

În acest dosar, a fost citat, în calitate de reclamant, şi D., alături de Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu.

La 27.01.2014, s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Horezu, sub nr. x/2014, cererea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, având acelaşi obiect, cauză şi părţi cu cea înregistrată în dosarul nr. x/2013.

Prin întâmpinarea formulată la 06.03.2014, pârâţii A., C. şi B. au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Horezu şi trimiterea cauzei, spre competentă soluţionare, Judecătoriei Târgu Cărbuneşti, în raza căreia se află domiciliul pârâţilor; excepţia prematurităţii cererii de chemare în judecată, determinat de plângerea exercitată de pârâţi împotriva rezoluţiei Parchetului din 20.12.2013, prin care au solicitat continuarea procesului penal şi constatarea inexistenţei faptei, iar, în subsidiar, admiterea cererii de suspendare a prezentului dosar până la soluţionarea plângerii formulate în dosarul nr. x/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Horezu; excepţia lipsei calităţii procesuale pasive; excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii determinat de inexistenţa unui capăt de cerere referitor la constatarea pretinsului fals; pe fond, au solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată.

Aceiaşi pârâţi au invocat, prin cererea din 29.04.2014, excepţia de litispendenţă a dosarelor nr. x/2014 şi nr. y/2013, ambele aflate pe rolul Judecătoriei Horezu, şi care vizează aceleaşi părţi, obiect şi cauză.

Prin încheierea din 30.04.2014, s-a admis excepţia de litispendenţă, raportat la dispoziţiile art. 138 C. proc. civ., dispunându-se trimiterea dosarului nr. x/2014 la completul învestit cu dosarul nr. x/2013, în vederea discutării conexării.

La data de 15.05.2014, s-a dispus conexarea celor două dosare.

La data de 3.06.2014, D. a formulat cerere denumită "întâmpinare" la întâmpinarea pârâţilor persoane fizice, în finalul căreia a menţionat că această cerere trebuie considerată şi cerere de intervenţie în interes propriu, având acelaşi obiect cu cel indicat în cererea de chemare în judecată a Parchetului de pe lângă Judecătoria Horezu; în subsidiar, reprezintă cerere de intervenţie în interesul reclamantului.

La termenul din 05.06.2014, Judecătoria Horezu a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe, raportat la dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ.

Pârâţii persoane fizice au depus o nouă cerere, la 26.06.2014, prin care au solicitat respingerea excepţiei necompetenţei materiale, ca tardiv formulată, au reiterat excepţiile invocate prin cererile anterioare şi au invocat, în plus, excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi a lipsei de interes în ceea ce-l priveşte pe reclamantul D..

Prin sentinţa civilă nr. 849/01.07.2014 pronunţată de Judecătoria Horezu, s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, raportat la dispoziţiile art. 132 alin. (3) cu referire la art. 107 alin. (1) şi art. 95 pct. 1) din C. proc. civ.

În dosarul Tribunalului Gorj, secţia I civilă, D., citat în calitate de pârât, a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi a solicitat declinarea cauzei, spre competentă soluţionare, la Tribunalul Vâlcea, sens în care s-a şi dispus prin sentinţa civilă nr. 199/06.10.2014, pronunţată în dosarul nr. x/2014.

Cauza a fost înregistrată sub acelaşi număr de dosar, pe rolul Tribunalului Vâlcea, secţia I civilă.

Pe parcursul procesului a decedat pârâtul C., fiind introduşi în cauză, în calitate de moştenitori, E. şi F., soţia supravieţuitoare şi fiul defunctului.

Prin încheierea din 07.04.2015, instanţa a stabilit calitatea în proces a lui D., ca fiind aceea de pârât, faţă de cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Horezu la 22.12.2013, prin care reclamantul a formulat acţiunea în contradictoriu, printre alţii, şi cu acest pârât. S-a reţinut principiul disponibilităţii, care conferă reclamantului dreptul de a stabili cadrul procesual şi inexistenţa unei modificări privind calitatea de pârât a lui D..

Prin încheierea din 28.04.2015, Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă a respins excepţia tardivităţii invocării excepţiei necompetenţei instanţei civile; a respins excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei civile.

Prin sentinţa civilă nr. 1108/13.10.2017 pronunţată de Tribunalul Vâlcea, secţia I civilă, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, s-a constatat ca fiind false şi s-a dispus desfiinţarea înscrisurilor şi a menţiunii din registrul Primăriei Novaci, indicate în cererea de chemare în judecată.

Împotriva sentinţei civile nr. 1108 din data de 13 octombrie 2017 şi încheierilor de şedinţă din data de 28 aprilie 2015 şi din data de 2 iunie 2015 pronunţate de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2014 au formulat apel pârâţii A., F., E. şi B., înregistrat pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, sub dosar nr. x/2014.

Prin decizia civilă nr. 4078/10.12.2018, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis apelul declarat de pârâţi, a schimbat sentinţa apelată, în sensul respingerii acţiunii, ca nefondate.

Prin încheierea de şedinţă din data de 4 martie 2019 a fost admisă cererea privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul deciziei civile nr. 4078 din 10 decembrie 2018 în consecinţă, s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul deciziei civile nr. 4078 din 10.12.2018, în sensul că au calitate de pârâţi G., H. şi I., în locul autorului B..

Prin decizia civilă nr. 1151/04.03.2019, Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă a admis cererea de completare a deciziei civile nr. 4078 din 10 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2014

În consecinţă a dispus completarea deciziei civile nr. 4078/10.12.2018, în sensul că a fost admisă cererea de intervenţie accesorie formulată de Obştea Moşnenilor Colibăşeni.

Împotriva deciziei civile nr. 4078/10.12.2018 au declarat recurs reclamantul Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, precum şi pârâtul D..

Prin decizia nr. 1132 din 11 iunie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis recursurile declarate de reclamantul Parchetul de pe lângă Judecătoria Horezu, de pârâtul D. şi recursul incident declarat de pârâţii A., F., E., G., H. şi I. împotriva deciziei civile nr. 4078 din 10 decembrie 2018 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă. A casat decizia atacată şi a trimis cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă la data de 05.04.2021, sub nr. x/2914*.

Prin decizia civilă nr. 3617 din 30 septembrie 2021 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, a fost admis apelul formulat de pârâţii E., F., G., H., I. şi A. împotriva sentinţei civile nr. 1108/13.10.2017 şi a încheierilor de şedinţă din data de 28.04.2015 şi din 2.06.2015 pronunţate de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2014 şi a fost anulată sentinţa civilă nr. 1108/13.10.2017 pronunţată de Tribunalul Vâlcea şi a fost trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului Vâlcea.

În motivare, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că din perspectiva clasificării cererii după obiectul dreptului subiectiv acţiunea de faţă, prin care s-a solicitat desfiinţarea unor înscrisuri, se subsumează categoriei cererilor mixte, iar nu acţiunilor cu caracter real, care atrag incidenţa dispoziţiilor art. 117 din noul C. proc. civ.

Potrivit art. 130 alin. (3) din C. proc. civ. "necompetenţa de ordine privată poate fi invocată doar de către pârât prin întâmpinare sau, dacă întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe şi pot pune concluzii."

Având în vedere că la termenul de judecată din data de 11 noiembrie 2014 s-a constatat intervenit decesul pârâtului C., în şedinţa următoare din data de 13 ianuarie 2015, cu respectarea termenului prevăzut de art. 130 alin. (3) din C. proc. civ., pârâţii au invocat excepţia dilatorie, de procedură, a necompetenţei teritoriale a Tribunalului Vâlcea.

Astfel, în condiţiile în care prin acţiunea introductivă de instanţă au fost chemaţi în judecată numai pârâţi care au domiciliul/sediul în judeţul Gorj, în mod corect trebuia admisă excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Vâlcea.

Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Gorj, secţia I civilă, sub nr. x/2021.

Prin încheierea din 17 ianuarie 2022, Tribunalul Gorj, secţia I civilă, a înaintat dosarul nr. x/2014 al Curţii de Apel Piteşti în vederea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra pronunţării pe conflictul de competenţă dintre Tribunalul Gorj şi Tribunalul Vâlcea.

În motivare, s-a reţinut că anterior Tribunalul Gorj, prin decizia nr. 199/06.10.2014, pronunţată în dosarul nr. x/2014, şi-a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Vâlcea, iar ulterior, Curtea de Apel Piteşti a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Gorj, ca urmare a admiterii excepţiei necompetenţei teritoriale a Tribunalului Vâlcea, astfel că a constatat ivit conflict negativ de competenţă între cele două instanţe, respectiv Tribunalul Gorj şi Tribunalul Vâlcea şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a-l soluţiona.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte va respinge sesizarea de soluţionare a conflictului negativ de competenţă, ca inadmisibilă, în considerarea celor ce succed:

Potrivit art. 133 pct. 2 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., există conflict negativ de competenţă când două sau mai multe instanţe si-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă investită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Din aceste dispoziţii rezultă că, pentru ca un conflict de competenţă să existe, este necesar ca două sau mai multe instanţe să se fi dezînvestit de soluţionarea unei cauze, considerând că nu sunt competente în acest sens, iar dezînvestirea să fie reciprocă, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ.

În speţă, condiţia ce rezultă din acest text, aceea a declinărilor reciproce sau succesive între două sau mai multe instanţe învestite cu aceeaşi pricină care se consideră necompetente, nu este îndeplinită.

În cauză nu există două instanţe care să-şi fi declinat reciproc competenţa, în condiţiile în care Tribunalul Gorj s-a dezvînvestit în favoarea Tribunalului Vâlcea, iar în apelul declarat împotriva sentinţei prin care Tribunalul Vâlcea s-a pronunţat asupra fondului cauzei (prin încheierea din 28.04.2015, Tribunalul Vâlcea a respins excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi excepţia necompetenţei funcţionale a secţiei civile), Curtea de Apel Piteşti a constatat necompetenţa tribunalului de soluţionare a cauzei în primă instanţă şi a trimis cauza Tribunalului Gorj, considerat competent, astfel că nu există conflict deoarece nu s-a consemnat decât o singură declinare de competenţă.

Astfel, Curtea de Apel Piteşti, ca instanţă de apel, a aplicat dispoziţiile art. 480 alin. (4) C. proc. civ., determinând instanţa competentă să soluţioneze cauza, în primă instanţă, în urma admiterii apelului promovat, cu reţinerea necompetenţei teritoriale a primei instanţe ca unic motiv de anulare a sentinţei.

Aşadar, neexistând premisa existenţei unor declinări reciproce între Tribunalul Gorj şi Tribunalul Vâlcea, Înalta Curte constată că nu s-a ivit un conflict negativ de competenţă între cele două instanţe în sensul stabilit de art. 133 pct. 2 C. proc. civ. şi, pe cale de consecinţă, va respinge sesizarea de soluţionare a conflictului negativ de competenţă, ca inadmisibilă şi va trimite dosarul, pe cale administrativă, spre soluţionare la Tribunalul Gorj, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge sesizarea de soluţionare a conflictului negativ de competenţă, ca inadmisibilă.

Trimite cauza spre soluţionare la Tribunalul Gorj, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2022.