Consumer contract debt recovery: territorial jurisdiction fixed at consumer's domicile at filing despite subsequent relocation

Şedinţa publică din data de 24 martie 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Hunedoara la 30 iunie 2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta B., obligarea acesteia la plata sumei de 2.920,47 RON şi a cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 1026 şi următ. şi art. 1566 şi următ. C. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Hunedoara

Prin sentinţa civilă nr. 2647 din 5 noiembrie 2021, Judecătoria Hunedoara a admis excepţia necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declină la Judecătoria Iaşi competenţa de soluţionare a cauzei.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Hunedoara a reţinut că domiciliul pârâtei, astfel cum acesta a rezultat din verificarea efectuată la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este în Podu Iloaiei, Şos. x, jud. Iaşi.

Considerând că este vorba de o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de la domiciliul pârâtei, conform art. 107 alin. (1) C. proc. civ., a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Iaşi.

3. Hotărârea Judecătoriei Iaşi

Prin sentinţa civilă nr. 380 din 20 ianuarie 2022, Judecătoria Iaşi a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Iaşi a reţinut că dispoziţiile art. 121 C. proc. civ. reglementează o competenţă teritorială exclusivă a instanţei de la domiciliul consumatorului în cazul cererilor formulate de un profesionist împotriva unui consumator.

A apreciat că raporturile contractuale dintre părţi intră sub incidenţa Legii nr. 193/2000, întrucât decurg dintr-un contract comercial încheiat între un profesionist (SC C.) şi un consumator (pârâta), astfel cum aceste două categorii sunt definite de art. 2 din lege.

Judecătoria Iaşi a arătat că scopul legiuitorului, în reglementarea art. 121 şi art. 126 alin. (2) C. proc. civ., este în sensul de a conferi un nivel sporit de protecţie consumatorului în litigiile în care acesta deţine calitatea de pârât, în deplină concordanţă cu Directiva Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993, transpusă în sistemul intern prin Legea nr. 193/2000, în acest sens fiind relevante, statuările Curţii de la Luxembourg în Hotărârea pronunţată în cauza Pannon GSM Zrt, C - 243/08, pct. 32, 35, 41 şi 44, ce privesc problema competenţei în litigiile din materia protecţiei drepturilor consumatorilor.

Având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada alegerii instanţei competente, printr-o convenţie încheiată, în scris, cu consumatorul, ulterior împlinirii termenului acordat pentru plata dreptului de creanţă pretins de la pârâtă, a apreciat că urmează a se stabili competenţa teritorială conform dispoziţiilor imperative ale art. 121 C. proc. civ., în raport de instanţa de la domiciliul consumatorului, existent la data sesizării instanţei, în acord cu prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ.

Reţinând că titlul care fundamentează acţiunea de faţă promovată de reclamanta-cesionară A. este contractul de abonament pentru serviciile C. nr. x din 28 noiembrie 2015 încheiat între profesionistul-creditor-cedent S.C. C. S.A. şi pârâtă, în calitate de consumator, având în vedere că litigiul are ca obiect o cerere formulată de un profesionist împotriva unui consumator şi constatând că la data sesizării instanţei domiciliul pârâtei era în jud. Hunedoara, faţă de prevederile art. 121 C. proc. civ., a considerat că aparţine Judecătoriei Hunedoara competenţa de soluţionare a cauzei.

A apreciat că acest aspect nu este contrazis de faptul că începând cu 11 august 2021, domiciliul pârâtei este în oraşul Podu-Iloaiei, jud. Iaşi, cât timp, în acord cu prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Hunedoara îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Obiectul litigiului dedus judecăţii constă în cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., prin care a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 2.920,47 RON, în temeiul dispoziţiilor art. 1026 şi următ. şi art. 1566 şi următ. C. civ.

Creanţa pe care reclamanta tinde să o realizeze prin promovarea acţiunii civile rezidă din pretinsa nerespectare de către pârâtă a condiţiilor contractuale stipulate în contractul de abonament pentru serviciile oferite de C. S.A. nr. x din 28 noiembrie 2015.

Izvorând din contractul încheiat de un profesionist cu un consumator, raporturile juridice dintre părţi sunt guvernate de Legea nr. 193/2000, la stabilirea instanţei competente să soluţioneze litigiul prezentând relevanţă şi dispoziţiile art. 121 C. proc. civ., conform cărora aceste cereri se introduc numai la instanţa de la domiciliul consumatorului.

Referitor la competenţa teritorială de soluţionare a cererilor cu valoare redusă, Înalta Curte constată că dispoziţiile art. 1028 alin. (2) C. proc. civ. prevăd că aceasta se stabileşte "potrivit dreptului comun".

Norma de drept comun în materie, art. 107 C. proc. civ., stipulează că cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, instanţa rămânând competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul.

Înalta Curte constată că, potrivit verificărilor efectuate de Judecătoria Hunedoara la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, în perioada 29 septembrie 1997 - 11 august 2021 (deci inclusiv la data sesizării primei instanţe învestite, 30 iunie 2021), pârâta domicilia în oraşul Călan, str. x bl. 7A, jud. Hunedoara.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 1028 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 107 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă să soluţioneze litigiul este Judecătoria Hunedoara.

Faptul că, începând cu 11 august 2021, pârâta şi-a schimbat domiciliul în oraşul jud. Iaşi nu este natură să atragă competenţa Judecătoriei Iaşi, întrucât alin. (2) al art. 107 C. proc. civ. prevede că instanţa rămâne competentă să judece litigiul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul.

Pentru toate considerentele expuse, dând eficienţă dispoziţiilor art. 1028 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 107 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hunedoara.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 martie 2022.