Sale promise annulment upheld: appellate court erred in ignoring paid court fee; restitution claims remanded.

Şedinţa publică din data de 24 martie 2022

După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la 24 octombrie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi S.C. C., în temeiul art. 1683 C. civ., obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra apartamentului înscris în cartea funciară nr. x Craiova, compus din 2 camere şi dependinţe, în suprafaţă utilă de 39.22 mp, având nr. cadastral x; 5 - anexa 2, situat în Craiova, str. x, jud. Dolj de la titulara dreptului de proprietate S.C. C. către reclamanta A., în calitate de promitentă-cumpărătoare.

În subsidiar, în cazul în care proprietarul S.C. C. nu ratifică vânzarea, a solicitat să se dispună restabilirea situaţiei anterioare încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, autentificate sub nr. x/10.05.2017 de SPN D. şi Curea Ionel, prin obligarea pârâtului B. la plata sumei de 547.270 RON, conform art. VI din contract, având în vedere faptul că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia asumata prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare.

2. Hotărârea Judecătoriei Craiova

Prin sentinţa civilă nr. 1625 din 31 octombrie 2019, Judecătoria Craiova a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la 28 noiembrie 2019, sub nr. x/2019.

3. Hotărârea Tribunalului Dolj

Prin sentinţa nr. 668 din 24 noiembrie 2020, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a admis excepţia netimbrării şi a constatat nulă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâţii B. şi S.C. C..

4. Hotărârea Curţii de Apel Craiova

Prin decizia nr. 115 din 28 aprilie 2021, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 668 din 24 noiembrie 2020, pronunţate de Tribunalul Dolj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii-pârâţi B., prin curator E., şi S.C. C., având ca obiect obligaţie de a face. A anulat decizia nr. 668 din 24 noiembrie 2020, pronunţată de Tribunalul Dolj şi a trimis cauza, spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

5. Recursul

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, pârâta S.C. C. a declarat recurs, criticând decizia pentru nelegalitate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta S.C. C., invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ., a susţinut că instanţa de apel a încălcat regulile de drept material şi procedural, reţinând greşit anumite situaţii de fapt.

Făcând referire la dispoziţiile art. 197, art. 200 alin. (3) şi (4) şi art. 90 C. proc. civ., ale art. 39 şi art. 42 din O.U.G. nr. 80/2013, precum şi ale O.U.G. nr. 51/2008, a arătat că Tribunalul Dolj a stabilit o taxă judiciară de timbru, în cuantum de 3.458 RON, în completarea celei de 9.077 RON, deja fixată de Judecătoria Craiova, cu privire la care reclamanta nu a formulat cerere de reexaminare sau cerere de ajutor public judiciar, deşi avea această posibilitate.

A afirmat că instanţa de apel a ignorat regulile de procedură referitoare la stabilirea taxei judiciare de timbru, procedura de regularizare, cererile de reexaminare şi acordare a ajutorului public judiciar, precum şi limitele efectului devolutiv al apelului, luând act de o compensare nelegală şi nesolicitată şi constatând că taxa judiciară de timbru în cuantum de 3.458 RON era plătită la momentul achitării sumei de 9.077 RON.

A menţionat că, în raport de natura juridică a termenului de formulare a cererii de reexaminare - termen de decădere - nepromovarea unei cereri de reexaminare are drept consecinţă definitivarea cuantumului taxei judiciare de timbru şi imposibilitatea supunerii oricăror aspecte legate de modul de stabilire a acesteia în altă cale de atac, partea neavând un drept de opţiune între a formula cerere de reexaminare şi a invoca în căile de atac apărări privind timbrarea.

A afirmat că decizia atacată cuprinde motive contradictorii, având în vedere că instanţa de apel a reţinut, iniţial, că reclamanta a achitat o taxă de timbru în completarea celei stabilite de Judecătoria Craiova, pentru ca, ulterior, să dispună admiterea apelului urmare a faptului că reclamanta plătise o taxă de timbru mai mare, în care era inclusă şi taxa de timbru stabilită ulterior.

6. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimata A. a invocat excepţia nulităţii recursului susţinând că aspectele invocate în cuprinsul cererii de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

7. Procedura de filtru

Raportul întocmit în condiţiile prevăzute de art. 483 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost comunicat părţilor, iar prin încheierea din camera de consiliu din 10 februarie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a admis în principiu recursul.

8. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată dedusă judecăţii, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi S.C. C., în temeiul art. 1683 C. civ., obligarea transmiterii dreptului de proprietate asupra apartamentului înscris în cartea funciară nr. x Craiova, situat în Craiova, str. x, jud. Dolj de la titulara dreptului de proprietate S.C. C.. În subsidiar, în cazul în care această pârâtă nu ratifică vânzarea, a solicitat să se dispună restabilirea situaţiei anterioare încheierii promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, autentificate sub nr. x/10.05.2017 de SPN D. şi Curea Ionel, prin obligarea pârâtului B. la plata sumei de 547.270 RON, conform art. VI din contract, având în vedere faptul că acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia asumata prin promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare.

Prin rezoluţia de primire a dosarului din 24 octombrie 2018, Judecătoria Craiova a stabilit că reclamanta datorează, pentru soluţionarea cererii de chemare în judecată, o taxă judiciară de timbru de 20 RON pentru obligaţia de a face, respectiv 9.077 RON pentru capătul de cerere având ca obiect pretenţii.

La 4 noiembrie 2018, reclamanta a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru de 20 RON, precum şi cerere de ajutor public judiciar, sub forma scutirii, reducerii, eşalonării ori amânării de la plată a taxei judiciare de timbru în valoare de 9.077 RON. Ulterior, la 29 noiembrie 2018, reclamanta a făcut dovada plăţii taxei judiciare de timbru în acest cuantum.

La termenul de judecată din 31 octombrie 2019, Judecătoria Craiova a pus în discuţie excepţia de necompetenţă materială a instanţei, pe care a admis-o prin sentinţa civilă nr. 11625 din 31 octombrie 2019, declinând competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe la 28 noiembrie 2019.

Prin încheierea din 23 iunie 2020, Tribunalul Dolj, secţia I civilă, apreciind că nu a fost lămurit obiectul cererii de chemare în judecată, i-a solicitat reclamantei, prin adresă, să îl precizeze şi să depună valoarea de impozitare a apartamentului în vederea stabilirii taxei judiciare de timbru.

La 28 septembrie 2020, reclamanta a depus un înscris prin care a arătat că solicită pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare, iar în subsidiar, înscrierea, în favoarea sa, a unei ipoteci legale, până la restituirea sumei achitate în baza promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare, menţionând că a achitat taxa judiciară de timbru în cuantumul stabilit de Judecătoria Craiova, 9.077 RON.

Anexat adresei emise de Primăria Municipiului Craiova la 5 octombrie 2020 a fost depus certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice, din care reiese că valoarea de impozitare a imobilului supus litigiului este în valoare de 112.634 RON.

Prin încheierea din 28 octombrie 2020, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a stabilit, în raport de valoarea de impunere a imobilului, că reclamanta are obligaţia de a achita o taxă judiciară de timbru de 3.358 RON pentru capătul principal de cerere, constând în pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic şi 100 RON pentru cel de-al doilea petit, în constatarea existenţei dreptului de ipotecă legală, dispunând citarea sa cu aceste menţiuni, sub sancţiunea anulării cererii de chemare în judecată, ca netimbrate.

Deşi, la 24 noiembrie 2020, reclamanta a depus dovada plăţii taxei judiciare de timbru în valoare de 3.458 RON, prin decizia nr. 668, de la aceeaşi dată, Tribunalul Dolj, secţia I civilă a admis excepţia netimbrării, invocate din oficiu şi a anulat cererea de chemare în judecată.

Prin decizia nr. 115 din 28 aprilie 2021, Curtea de Apel Craiova a admis apelul reclamantei şi a dispus anularea deciziei nr. 668 din 24 noiembrie 2020 a Tribunalului Dolj, secţia I civilă, reţinând că la dosarul cauzei era depusă, încă din faza procesuală derulată la Judecătoria Craiova, dovada plăţii taxei judiciare de timbru în valoare de 9.077 RON, iar cererea de ajutor public judiciar nu a fost avută în vedere de instanţa de fond la soluţionarea cauzei.

Contrar susţinerilor recurentei, aceste constatări ale instanţei de apel sunt corecte în raport de succesiunea factuală a cauzei anterior expusă, soluţia de admitere a apelului şi de casare a deciziei primei instanţe fiind legală.

Înalta Curte observă că aspectul care prezintă relevanţă şi susţine soluţia pronunţată de instanţa de apel este eroarea săvârşită de instanţa de fond cu prilejul depunerii precizării de acţiune de către reclamantă, care a vizat, prin petitele sale, pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare şi, în subsidiar, înscrierea în favoarea sa a unei ipoteci legale, până la restituirea sumei achitate în baza promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare.

Pentru această precizare de acţiune, tribunalul, ignorând că reclamanta achitase, încă de la judecata în faţa Judecătoriei Craiova, o taxă judiciară de timbru de 9.077 RON, a stabilit, pentru soluţionarea cererii precizatoare, o taxă judiciară de timbru în valoare de 3.458 RON, dispunând citarea sa sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrate.

Contrar susţinerilor recurentei, taxa judiciară de timbru stabilită în urma precizării de acţiune nu poate fi considerată o completare a taxei de timbru de 9.077 RON, întrucât este o taxă distinctă, stabilită de Tribunalul Dolj în raport de capetele noi de cerere formulate de reclamantă prin cererea prin care şi-a precizat obiectul acţiunii, şi de valoarea de impunere a imobilului, solicitată tocmai în scopul determinării timbrajului.

Astfel, se constată că, în mod judicios a reţinut instanţa de apel că eronat a anulat tribunalul cererea de chemare în judecată a reclamantei şi că această eroare provine din ignorarea existenţei la dosar a dovezii de plată a taxei judiciare de timbru în valoare de 9.077 RON.

Se poate aprecia că, procedând astfel, instanţa de apel a apreciat că taxa judiciară de timbru în valoare de 9.077 RON, stabilită de Judecătoria Craiova pentru soluţionarea cererii de chemare în judecată formulate iniţial, este suficientă şi poate fi utilizată în vederea soluţionării acţiunii precizate, care nu a mai reluat petitele iniţiale, în acest caz suma datorată fiind calculată în raport de criteriul solicitat a fi indicat de reclamantă, anume valoarea de impunere a imobilului supus litigiului.

Înalta Curte nu va primi criticile recurentei ce vizează faptul că reclamanta nu a uzat de posibilitatea de a formula cerere de reexaminare în cauză, întrucât, potrivit reglementării sale, această cale de atac a fost pusă de legiuitor la dispoziţia părţii nemulţumite de modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, iar nu de situaţia existentă în prezentul litigiu în care nu se contestă cuantumul taxei sau caracterul timbrabil al acţiunii, ci modalitatea în care a fost valorificată taxa existentă în vederea constatării îndeplinirii condiţiilor de formă ale acţiunii.

În fapt, reclamanta nu şi-a exprimat nemulţumirea faţă de modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru sau de valoarea acesteia, ci, dimpotrivă, s-a conformat obligaţiei de plată stabilite de tribunal, arătând, prin înscrisurile depuse la dosar, că achitase anterior şi taxa judiciară de timbru stabilită de prima instanţă învestită pentru soluţionarea litigiului. De altfel, reclamanta a formulat în faţa Judecătoriei Craiova cerere de ajutor public judiciar, solicitând scutirea, reducerea, eşalonarea ori amânarea de la plată a taxei judiciare de timbru în valoare de 9.077 RON, asupra căreia instanţa de fond nu s-a pronunţat, odată ce a fost depusă taxa calculată în sarcina reclamantei.

Înalta Curte va respinge şi criticile ce vizează existenţa motivelor contradictorii ale deciziei atacate, constatând că nu sunt fondate, în raport de coerenţa expunerii considerentelor, care se confirmă în dispozitivul hotărârii.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta C. împotriva deciziei nr. 115 din 28 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta C. împotriva deciziei nr. 115 din 28 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 martie 2022.