Revision for conflicting final judgments: failure to assess the positive and negative effects of the authority of the thing adjudged

Şedinţa publică din data de 24 martie 2022

După deliberare, asupra recursului dedus judecăţii, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti la 9 iulie 2014, sub nr. x/2014, contestatoarea Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii", prin preşedinte A., a formulat, în contradictoriu cu intimatul Cabinet de Avocat B. şi cu terţul poprit C., contestaţie la executare împotriva executării silite care a format obiectul dosarului nr. x/2014 al BEJ D., solicitând suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei la executare; anularea actelor de executare; anularea titlurilor executorii reprezentate de contractele de asistenţă juridică nr. x/05.05.2014, nr. z/05.05.2014 şi nr. w/19.05.2014, ca fiind încheiate de o persoană care nu avea calitatea de reprezentant al contestatoarei; anularea încheierii de încuviinţare a executării silite pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2014 la 13 iunie 2014; restabilirea situaţiei anterioare, respectiv restituirea sumei de 15.640 RON, în cazul în care această sumă a fost încasată de intimat; obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată; în subsidiar, a solicitat lămurirea întinderii şi aplicării titlurilor executorii.

2. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 6791 din 22 mai 2015, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului A., invocată de intimat prin întâmpinare; a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale active a contestatoarei, invocată de intimat prin întâmpinare; a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii", prin preşedinte A., în contradictoriu cu intimatul Cabinet de Avocat B. şi terţul poprit C.; a anulat contractele de asistenţă juridică seria x nr. x/05.05.2014, nr. y/15.05.2014 şi nr. w/19.05.2014; a anulat executarea silită efectuată în dosarul de executare nr. 54/2014 al Biroului Executorului Judecătoresc D.; a anulat încheierea de încuviinţare a executării silite din 13 iunie 2014 pronunţată de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti în dosarul nr. x/2014; a admis, în parte, cererea de întoarcere a executării silite; a dispus întoarcerea executării silite efectuate în dosarul de executare nr. 54/2014, în sensul obligării intimatului la restituirea către contestatoare a sumei de 15.460 RON; a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a executării silite; a obligat intimatul la plata către contestatoare a sumei de 873 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

3. Hotărârea Tribunalului Bucureşti

Prin decizia nr. 4565 din 18 noiembrie 2016, Tribunalul Bucureşti, secţia a IV a civilă a respins apelul formulat de intimatul Cabinet de Avocat B., în contradictoriu cu intimata-contestatoare Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" şi intimata-terţ poprit C., ca nefondat; a respins cererea de intervenţie accesorie în interesul apelantului-intimat, formulată de E., ca neîntemeiată; l-a obligat pe apelantul-intimat la plata către intimata-contestatoare a sumei de 1200 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat.

4. Cererea de revizuire

La 14 decembrie 2016, pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a V-a civilă a fost înregistrată, sub nr. x/2016, cererea de revizuire formulată de revizuentul Cabinet de Avocat B. împotriva deciziei nr. 4565 din 18 noiembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2014 prin raportare la decizia civilă nr. 2742 A din 24 iunie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014.

Prin decizia nr. 4039 A din 28 noiembrie 2017, Tribunalul Bucureşti, secţia a V a civilă a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

5. Decizia Curţii de Apel Bucureşti asupra cererii de revizuire

Prin decizia nr. 173 A din 5 februarie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a respins cererea de revizuire formulată în contradictoriu cu intimatul A., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă; a admis cererea de revizuire formulată de revizuent şi însuşită de doamna avocat B., titular al Cabinetului cu acelaşi nume împotriva deciziei nr. 4565A din 18 noiembrie 2016, pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2014, în contradictoriu cu intimata Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" şi cu intimata C.; a anulat decizia nr. 4565A din 18 noiembrie 2016 a Tribunalului Bucureşti, secţia a IV-a civilă şi a trimis apelul formulat împotriva sentinţei civile nr. 6791 din 22 mai 2015, spre rejudecare la aceeaşi instanţă de apel, respectiv la Tribunalul Bucureşti, secţia a IV-a civilă; a obligat-o pe intimata Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" să plătească revizuentei suma de 100 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.

6. Recursul

Împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, recurenta Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" a declarat recurs, criticând decizia pentru nelegalitate.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurenta Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" a formulat următoarele critici întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 7 şi 8 C. proc. civ.

Ulterior expunerii situaţiei de fapt anterioare litigiului, cu indicarea soluţiilor pronunţate în alte dosare având ca obiect contestaţii la executare, în care a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului A., recurenta a arătat că decizia atacată a fost pronunţată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 4958 din 16 decembrie 2015 a Tribunalului Bucureşti.

A susţinut că instanţa de revizuire a reţinut că există putere de lucru judecat prin raportare la decizia civilă nr. 2742 A din 24 iunie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2014, fără a avea în vedere că, prin decizia anterioară, nr. 4958 din 16 decembrie 2015, Tribunalul Bucureşti a respins apelul formulat de Cabinet de Avocat B. împotriva sentinţei civile nr. 1368 din 4 februarie 2015, prin care a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului A..

A menţionat că, deşi instanţa a dispus ataşarea dosarului nr. x/2014, care se afla anexat la dosarul nr. x/2916 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă, la termenul de judecată din 13 noiembrie 2020 a revenit asupra acestei dispoziţii.

Or, se putea reveni asupra administrării probelor încuviinţate doar în situaţia administrării altor probe, conform art. 259 C. proc. civ., ceea ce nu era cazul în speţă, fiind astfel incident motivul de casare reglementat de art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

A mai susţinut că, în lipsa dosarului de fond, instanţa de revizuire nu a putut să cunoască împrejurarea în care B. a luat cunoştinţă de modificările din actele constitutive sau de calitatea de reprezentant a numitului F. la semnarea contractelor de asistenţă juridică şi nici nu a putut constata că, anterior pronunţării deciziei nr. 2742A din 24 iunie 2016, au existat alte două hotărâri definitive prin care s-a statuat că numitul A. a reprezentat Asociaţia la momentul încheierii procesului-verbal din 24 iunie 2013. De asemenea, în lipsa dosarului de fond, instanţa de revizuire a reţinut eronat că deciziile supuse controlului pe calea revizuirii au fost pronunţate în acelaşi dosar de executare silită.

A afirmat că, din coroborarea dispoziţiilor art. 12 alin. (12) şi alin. (14) din Statutul asociaţiei cu cele ale art. 23 alin. (1) şi art. 24 alin. (2) lit. b) din O.G. nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, rezultă că hotărârile adunării generale a asociaţilor sunt obligatorii pentru toţi membrii şi sunt executorii de la data încheierii acordului de voinţă.

A arătat că persoana semnatară a contractelor de asistenţă juridică nu reprezintă recurenta din 24 iunie 2013, activităţile descrise la obiectul contractului fiind stabilite formal sau pentru a fi prestate în interesul şi pentru F., fostul preşedinte al Asociaţiei. Recurenta nu a intrat în posesia contractelor de asistenţă juridică, a facturilor eliberate sau a unui raport de activitate din care să rezulte că avocatul B. a efectuat activităţi de natură a apăra interesele asociaţiei. În aceste condiţii, consideră că titlurile executorii reprezentate de contractele de asistenţă juridică puse în executare, nu îndeplinesc condiţiile art. 663 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., creanţa nefiind certă.

A menţionat că instanţa de revizuire a anulat decizia supusă revizuirii fără să analizeze dispoziţiile de drept material în baza cărora Tribunalul Bucureşti, în mod legal şi temeinic, a menţinut sentinţa prin care au fost anulate contractele de asistenţă juridică încheiate de asociaţie cu Cabinetul de Avocat B., fiind astfel îndeplinite creinţele art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat casarea, în parte, a deciziei recurate şi, în principal, respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, iar în subsidiar, trimiterea cauzei, spre rejudecare, Curţii de Apel Bucureşti.

7. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimata B., titular al Cabinetului de avocat B. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Recurenta a depus răspuns la întâmpinare.

8. Procedura de filtru.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, iar prin încheierea din camera de consiliu din 27 ianuarie 2022, completul de filtru a admis, formal, în principiu recursul declarat de recurenta Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" împotriva deciziei nr. 173 din 5 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie şi a fixat termen de judecată la 24 martie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

9. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este fondat pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

Un prim aspect dedus judecăţii este reprezentat de verificarea îndeplinirii condiţiei de formă prevăzută de lege sub sancţiunea nulităţii, respectiv cea a încadrării criticilor formulate în limitele prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Din această perspectivă, Înalta Curte reţine că motivele de recurs pot fi analizate prin prisma dispoziţiilor art. 488 pct. 5, 7 şi 8 C. proc. civ.. în măsura în care nu se referă la situaţia de fapt şi probele administrate în dosarele de fond, ci la modalitatea în care au fost interpretate şi aplicate prevederile art. 509 pct. 8 C. proc. civ. sub aspectul legalităţii regimului probator şi al reţinerii autorităţii de lucru judecat a unei hotărâri faţă de cealaltă.

Astfel, prin critica încadrabilă în dispoziţiile art. 488 pct. 5 C. proc. civ., recurenta susţine că, în mod nelegal, cu încălcarea prevederilor art. 259 C. proc. civ., Curtea de apel a revenit asupra probei încuviinţate, privind ataşarea dosarului nr. x/2014, care se afla anexat la dosarul nr. x/2916 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III a civilă, iar în lipsa dosarului de fond, instanţa de revizuire nu a putut să cunoască împrejurarea în care B. a luat cunoştinţă de modificările din actele constitutive sau de calitatea de reprezentant a numitului F. la semnarea contractelor de asistenţă juridică şi nici nu a putut constata că, anterior pronunţării deciziei nr. 2742A din 24 iunie 2016, au existat alte două hotărâri definitive prin care s-a statuat că numitul A. a reprezentat Asociaţia la momentul încheierii procesului-verbal din 24 iunie 2013. De asemenea, în lipsa dosarului de fond, instanţa de revizuire a reţinut eronat că deciziile supuse controlului pe calea revizuirii au fost pronunţate în acelaşi dosar de executare silită.

Critica este nefondată. Astfel, disp art. 259 C. proc. civ. dispun în sensul că "Instanţa poate reveni asupra unor probe încuviinţate dacă, după administrarea altor probe, apreciază că administrarea vreuneia nu mai este necesară. Instanţa este însă obligată să pună această împrejurare în discuţia părţilor."

Rezultă din actele dosarului că scopul măsurii de ataşare a dosarului dispuse de instanţa de revizuire a fost acela de a intra în posesia hotărării pretins contrare celei a cărei anulare s-a solicitat. Or, efectuând demersuri din oficiu pentru ataşarea respectivei hotărâri, în condiţiile acordării unor termene succesive în perioada 19.10.2018-13.11.2020, fără succes, în vederea ataşării dosarului, instanţa de apel a obţinut înscrisul necesar soluţionării cauzei, nefiind relevante, faţă de obiectul litigiului, contrar susţinerilor recurentei, verificarea altor împrejurări ce ţineau de conduita părţilor în raportul juridic derulat între ele, întrucât nu aceasta a fost raţiunea încuviinţării probatoriului.

Recurenta a mai susţinut că instanţa de revizuire a reţinut greşit autoritatea de lucru judecat a deciziei nr. 2742/24.06.2016, prin care s-a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului A., faţă de decizia nr. 4565/18.11.2016 supusă revizuirii pe care instanţa de revizuire a anulat-o, în condiţiile în care din cele 7 dosare având ca obiect contestaţii la executare, în 5 dintre ele a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului A., existând o decizie anterioară, nr. 4958 din 16 decembrie 2015, prin care Tribunalul Bucureşti a respins apelul formulat de Cabinet de Avocat B. împotriva sentinţei civile nr. 1368 din 4 februarie 2015, prin care a fost respinsă excepţia lipsei calităţii de reprezentant a numitului A..

Este întemeiată critica formulată în temeiul disp. art. 488 pct. 7 C. proc. civ., întrucât se reţine existenţa a cel puţin unei hotărâri anterioare care a tranşat excepţia lipsei calităţii de reprezentant în acord cu hotărârea supusă revizuirii şi care ar fi putut fi opusă celei menţionate de revizuentă în evaluarea condiţiei de anterioritate, întrucât la dosarul cauzei fuseseră depuse hotărârile pronunţate în litigile derulate între părţi.

Acest aspect se subsumează modalităţii în care instanţa revizuire a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 430 C. proc. civ., ce formează obiectul criticii subsecvente. În acest sens, recurenta critică decizia recurată sub două aspecte. Primul vizează modalitatea în care instanţa de revizuire a aplicat condiţiile de fond referitoare la autoritatea de lucru judecat reglementate de art. 509 pct. 8 C. proc. civ.. În ceea ce priveşte al doilea aspect, a învederat probleme de drept substanţial din conţinutul contestaţiei la executare în cadrul căreia s-a soluţionat excepţia lipsei calităţii de reprezentant.

Dacă acest din urmă aspect nu poate fi cercetat întrucât excedează cadrului procesual stabilit prin cererea de revizuire, modalitatea în care instanţa de revizuire a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 430 C. proc. civ. poate fi verificată din perspectiva cazului de revizuire invocat, cu încadrarea acestei critici în prevederile art. 488 pct. 5 C. proc. civ.

Astfel, se constată că instanţa de revizuire a anulat decizia nr. 4565/18.11.2016, prin care s-a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant legal a domnului A. considerând-o contrară deciziei nr. 2742/24.06.2016 care admisese excepţia lipsei calităţii de reprezentant pentru contestatoarea Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" pentru cererile formulate în justiţie (în speţă, contestaţii la executare formulate în cadrul aceluiaşi dosar de executare) a aceleiaşi persoane şi anulase contestaţia la executare pentru lipsa calităţii de reprezentant.

Instanţa de revizuire a apreciat că decizia civilă nr. 4565A/18.11.2016 este contrară în ceea ce priveşte soluţia dată excepţiei lipsei calităţii de reprezentant şi sub aspectul raţionamentului logico-juridic, susţinând că există o hotărâre definitivă, dată de o instanţă de acelaşi grad, prin care se încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri definitive (decizia civilă nr. 2742A/24.06.2016), raţiunea reglementării acestui caz de revizuire regăsindu-se în necesitatea de a respecta autoritatea de lucru judecat, legiuitorul impunând soluţia anulării ultimei hotărâri, fără a fi permis judecătorului a analiza care dintre cele două hotărâri potrivnice este legală şi temeinică.

Recurenta afirmă că, procedând în acest mod, instanţa de revizuire nu a ţinut cont de împrejurarea că, astfel cum a rezultat din susţinerile părţilor şi din hotărările depuse la dosarul cauzei, între părţi au existat 7 litigii având ca obiect contestaţie la executare formulată de recurentă în contradictoriu cu aceeaşi parte intimată, având ca obiect contracte distincte de asistenţă juridică, în care au existat hotărâri definitive prin care s-a statuat că numitul A. a reprezentat Asociaţia şi că instanţa de revizuire a reţinut eronat că deciziile supuse controlului pe calea revizuirii au fost pronunţate în acelaşi dosar de executare silită.

Potrivit art. 509 C. proc. civ., (1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: … 8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri;

Autoritatea de lucru judecat este reglementată în art. 430 astfel: "Autoritatea de lucru judecat: (1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă.

(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.

(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie.

(5) Hotărârea atacată cu contestaţia în anulare sau revizuire îşi păstrează autoritatea de lucru judecat până ce va fi înlocuită cu o altă hotărâre."

Potrivit art. 431 C. proc. civ.: "Efectele lucrului judecat: (1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeaşi calitate, în temeiul aceleiaşi cauze şi pentru acelaşi obiect.

(2) Oricare dintre părţi poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluţionarea acestuia din urmă".

Spre deosebire de efectul negativ al autorităţii de lucru judecat, reglementat de art. 431 alin. (1) C. proc. civ., care opreşte o nouă judecată în fond (bis de eadem re ne sit actio), doar dacă există tripla identitate de elemente (părţi, obiect, cauză), în cazul efectului pozitiv al autorităţii de lucru judecat, care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanţă, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecăţii, nu se cere în mod necesar existenţa triplei identităţi. În acest caz, o chestiune litigioasă, dedusă judecăţii în mod incidental şi dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părţi (res iudicata pro veritate habetur).

Or, deşi a reţinut "autoritatea de lucru judecat", precum şi considerentele teoretice ale acestei instituţii juridice, instanţa de revizuire nu a aplicat în mod concret aceste dispoziţii în cauza dedusă judecăţii şi nu a explicat dacă revizuirea a fost admisă din perspectiva efectului pozitiv sau a celui negativ al autorităţii de lucru judecat, precizând dacă există identitate de obiect, cauză şi părţi, faţă de susţinerile recurentei în sensul că hotărârile potrivnice au fost pronunţate în dosare de executare diferite sau statuând asupra caracterului decisiv al acestor considerente pentru decizia a cărei revizuire se solicită, în condiţiile în care, între părţi, au existat mai multe litigii, unele chiar anterioare celui la care s-a raportat revizuenta, în care acestă chestiune a fost dezlegată în mod diferit, decelând dacă situaţia dedusă judecăţii reprezintă un caz de revizuire sau o problemă de jurisprudenţă neunitară.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite recursul în baza art. 488 pct. 5 şi 7 C. proc. civ., va casa decizia recurată în baza art. 496 C. proc. civ. şi va trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor nr. 1 "Seniorii" împotriva deciziei nr. 173 A din 5 februarie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează decizia recurată şi trimite cauza, spre rejudecare, aceleiaşi instanţe de apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24 martie 2022.