Conflict of jurisdiction over disciplinary revocation of professional college officer: special statutory territorial competence prevails over general administrative litigation law

Şedinţa publică din data de 22 martie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul Colegiul Fizioterapeuţilor din România, solicitând anularea hotărârii nr. 20 din 19.12.2020 de sancţionare disciplinară, emisă de Adunarea Generală Naţională a Colegiului Fizioterapeuţilor din România, suspendarea hotărârii menţionate până la soluţionarea acţiunii în anulare, radierea din dosarul de avizare (sau alte evidenţe) a menţiunilor referitoare la sancţiunea disciplinară prevăzută în hotărârea nr. 20/2020 şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, ale Legii nr. 229/2016, ale Statutului şi RIOF-ului Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 906 din data de 9 iunie 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Instanţa a reţinut că, în cauză, sunt incidente normele speciale prevăzute de Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România, publicat în Monitorul Oficial, şi anume art. 56 alin. (2), care prevede "Contestaţia împotriva hotărârii Consiliului naţional se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea fizioterapeutul, în termen de 30 de zile de la comunicare."

Având în vedere că reclamantul îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sector 6 Bucureşti, a conchis că aceasta este competentă să soluţioneze cauza.

2.2. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 6988 din 23 septembrie 2021 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

A reţinut că, astfel cum reiese din înscrisul aflat la dosar, reclamantul îşi desfăşoară activitatea profesională în Bucureşti, strada x nr. 2, fiind competentă Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti să soluţioneze cauza.

2.3. Învestită prin declinare, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 13487 din 14 decembrie 2021 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

A reţinut că actul atacat - Hotărârea nr. 20/19.12.2020 a Adunării Generale Naţionale a Colegiului Fizioterapeuţilor din România, adoptată de pârât în exercitarea atribuţiilor specifice, reglementate de Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România - având în vedere conţinutul acestuia, reprezintă un act administrativ, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, fiind aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, conform cărora competenţa de soluţionare a cauzei revine în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.

A arătat că nu pot fi primite susţinerile pârâtei potrivit căror legislaţia specială a fizioterapeuţilor - Statutului Colegiului Fizioterapeuţilor din România - stabileşte o competenţă specială în favoarea judecătoriei, având în vedere că statutul pârâtei nu reprezintă lege organică.

A constatat intervenit conflictul negativ de competenţă, a suspendat soluţionarea cauzei şi a înaintat dosarul spre soluţionarea conflictului la Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul acţiunii îl constituie cererea de anulare a hotărârii nr. 20 din 19.12.2020 de sancţionare disciplinară, emisă de Adunarea Generală Naţională a Colegiului Fizioterapeuţilor din România, suspendarea hotărârii menţionate până la soluţionarea acţiunii în anulare şi radierea din dosarul de avizare (sau alte evidenţe) a menţiunilor referitoare la sancţiunea disciplinară prevăzută în hotărârea nr. 20/2020.

Se observă că instanţele aflate în conflict au determinat în mod diferit competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în raport de aplicabilitatea sau nu în cauză a dispoziţiilor art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv a normei speciale cuprinse în Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

Prin hotărârea atacată, reclamantul a fost revocat din funcţiile de conducere deţinute în cadrul Colegiului Fizioterapeuţilor din România, în temeiul art. 101 alin. (1) lit. c) din Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România.

Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr. 679/2017, publicat în Monitorul Oficial nr. 489 din 28 iunie 2017, iar răspunderea disciplinară a organelor de conducere este reglementată în cadrul capitolului IX, intitulat "Răspunderea disciplinară a organelor de conducere la nivel teritorial şi naţional".

Art. 104 al capitolului IX din Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România prevede:

"(1) Contestaţiile împotriva sancţiunii prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. a) se adresează Adunării generale naţionale a Colegiului Fizioterapeuţilor din România, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii. (2) Sancţiunile prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. b) şi c) pot fi contestate la instanţele judecătoreşti în a căror circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana sancţionată, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii."

Or, de vreme ce reglementarea specială aplicabilă raportului juridic dedus judecăţii cuprinde o normă de competenţă teritorială incidentă în ipoteza cauzei - contestaţia formulată împotriva hotărârii prin care s-a dispus cu titlu sancţionator revocarea din funcţia de conducere - competenţa se va stabili potrivit acestei norme, în speţă la instanţa de la locul desfăşurării activităţii profesionale a persoanei sancţionate.

Înalta Curte mai reţine că, astfel cum reiese din actele şi lucrările dosarului, reclamantul îşi desfăşoară activitatea profesională în Bucureşti, strada x nr. 2.

În consecinţă, având în vedere norma specială statutară şi raza de circumscripţie a Colegiului în care îşi desfăşoară activitatea reclamantul, instanţa competentă să soluţioneze cauza este Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 martie 2022.