Negative jurisdiction conflict resolved: enforcement court retains exclusive competence over debtor's challenge.
Legislator summary
AI generatedIn a negative jurisdiction conflict, the High Court of Cassation and Justice ruled in favor of the Brăila Court, which had authorized the enforcement, establishing it as the competent court to hear the debtor's challenge to enforcement (contestație la executare) against the enforcement creditor. The dispute arose after the Brăila Court declined territorial jurisdiction to the Brașov Court over a challenge seeking annulment of the enforcement authorization, raising of the garnishment, and restitution of the enforcement; the Brașov Court then declined back to Brăila. Applying Article 651(1) and (3) of the Civil Procedure Code and the binding interpretation in the High Court's Decision No. 20/2021 (published in the Official Gazette), the Court held that, under the principle of the uniqueness of the enforcement court, the court that authorized the enforcement remains the sole competent court for all subsequent enforcement-related requests, including challenges to enforcement, absent a legal exception. The Court therefore assigned the case to the Brăila Court.
Legislator headnote
AI generatedart. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 712 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) din C. proc. civ, art. 651 alin. (2) din C. proc. civ; Negative jurisdiction conflict resolved: enforcement court retains exclusive competence over debtor's challenge: Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 17 martie 2022
Asupra conflictului de faţă constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea înregistrată la 21 iulie 2021 pe rolul Judecătoriei Brăila sub nr. x/2021, contestatoarea Asociaţia Nemulţumiţilor şi Păgubiţilor Societăţilor de Asigurări şi Reasigurări a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu intimata A. S.A., prin care a solicitat constatarea nulităţii încheierii nr. 2636/2021 privind încuviinţarea executării silite, admiterea excepţiei prescripţiei executării silite, ridicarea popririi înfiinţate şi întoarcerea executării silite.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Prin sentinţa civilă nr. 5502 din 3 decembrie 2021, Judecătoria Brăila a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat în favoarea Judecătoriei Braşov, competenţa de soluţionare a acţiunii.
Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Brăila a reţinut, în esenţă, că faţă de sediul debitoarei contestatoare, care este în Braşov, instanţa de executare competentă pentru soluţionarea contestaţiei din speţă ar fi această din urmă instanţă.
2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Braşov a pronunţat sentinţa civilă nr. 1265 din 24 februarie 2022, prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.
În motivare, s-a reţinut, în esenţă, că, în speţă, prin încheierea nr. 2636/29.06.2021, Judecătoria Brăila verificându-şi competenţa, a reţinut că este competentă general, material şi teritorial să soluţioneze cererea de încuviinţare a executării silite, formulată în dosarul execuţional nr. x/2021 al BEJ B. şi, pe cale de consecinţă, a încuviinţat executarea silită la cererea creditorului A. S.A. împotriva debitorului Asociaţia Nemulţumiţilor şi Păgubiţilor Societăţilor de Asigurări şi Reasigurări.
În aceste condiţii, având în vedere şi cele statuate prin pct. 86 al Deciziei nr. 20/27 09 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, Judecătoria Braşov a constatat că în condiţiile în care Judecătoria Brăila a fost instanţa care a încuviinţat executarea silită, aceasta este instanţa de executare competentă teritorial să judece şi contestaţia la executare din prezenta cauză.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:
Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare", iar conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 şi care prevede că:
"Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.".
Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016.
Totodată, conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.
În speţă, prin încheierea civilă nr. 2636/29.06.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Brăila a încuviinţat executarea silită în dosarul execuţional nr. x/2021 al BEJ B., la cererea creditorului A. S.A. împotriva debitorului Asociaţia Nemulţumiţilor şi Păgubiţilor Societăţilor de Asigurări şi Reasigurări, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 734/06.02.2017, îndreptată prin încheierea din data de 14.02.2017 pronunţate de Judecătoria Braşov în dosarul nr. x/2016, definitive prin neapelare.
Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea civilă nr. 2636/29.06.2021 a Judecătoriei Brăila, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, revine acestei instanţe care a încuviinţat executarea silită, ca instanţă de executare, potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.
Prin urmare, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute art. 651 alin. (2) din C. proc. civ., aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.
În acest sens, s-a pronunţat şi Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reţinute în această decizie, s-a statuat că "paragraful 71...ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestaţiei la titlu, spre exemplu - toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare."
Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Brăila este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.
Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Brăila.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brăila.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2022.