Nullity of unsigned electronic appeal in judicial aid proceedings

Şedinţa publică din data de 17 martie 2022

Asupra cauzei de faţă, are în vedere următoarele:

Prin încheierea de şedinţă din 12.10.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021 al Curţii de Apel Braşov, la care s-a conexat dosarul nr. x/2021, s-a respins cererea petentului A. de ajutor public judiciar sub forma asistenţei juridice prin avocat.

Instanţa a reţinut că petentul a indicat ca temei juridic al cererii sale doar Constituţia României, fără însă a argumenta punctual de ce solicită acordarea unui beneficiu acordat de stat pentru asigurarea unui proces echitabil, în forma solicitată.

Împotriva acestei încheieri a formulat cerere de reexaminare petentul A., solicitând admiterea cererii pentru acordarea ajutorului public judiciar sub forma asistenţei juridice.

Prin cereri completatoare, nesemnate, petentul a solicitat sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţii de neconstituţionalitate ale dispoziţiilor art. 12, 13, 103, 148 şi 151 din Constituţia României, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi a Curţii Europene de Justiţie pentru asigurarea interpretării şi aplicării uniforme a C. proc. pen. şi a C. proc. civ., enumerând o serie de texte din aceste acte normative.

Curtea de Apel Braşov, secţia civilă, prin încheierea din 19 noiembrie 2021 a admis excepţia nulităţii, invocate din oficiu, şi a anulat cererea de reexaminare formulată de către petent.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut că cererea de reexaminare prevăzută de art. 15 alin. (2) din O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar, care constituie calea de atac împotriva încheierii prin care se respinge cererea de acordare a ajutorului public judiciar, trebuie să conţină semnătura titularului acesteia.

Aceste dispoziţii speciale se coroborează cu cele generale, de principiu, din C. proc. civ., care prevăd obligativitatea semnării cererii adresate instanţei.

Împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de reexaminare a formulat recurs petentul A., fără a semna, însă, calea de atac şi arătând în finalul solicitării sale, că o va semna ulterior.

Prin rezoluţia din 18.01.2022, s-a pus în vedere recurentului-petent că are obligaţia de a semna cererea de recurs sau de a transmite la dosar un exemplar care să poarte semnătura sa olografă, sub sancţiunea nulităţii prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

La termenul de judecată din 17 martie 2022, Înalta Curte a constatat că recurentul nu s-a conformat dispoziţiilor instanţei şi nu a semnat cererea de recurs astfel încât, a invocat, din oficiu, excepţia nulităţii căii de atac, pe care o găseşte incidentă pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 148 alin. (1) din C. proc. civ. orice cerere adresată instanţelor judecătoreşti trebuie să fie formulată în scris şi să cuprindă indicarea instanţei căreia îi este adresată, numele, prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea şi sediul lor, numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa reprezentanţilor lor, dacă este cazul, obiectul, valoarea pretenţiei, dacă este cazul, motivele cererii, precum şi semnătura.

Conform dispoziţiilor art. 196 din C. proc. civ., cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. e) in C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii, iar alin. (2) al aceluiaşi text de lege dispune că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În cauza de faţă, se constată că, deşi, recurentul-petent A. a fost citat cu menţiunea de a semna cererea de recurs înaintată prin e-mail sau de a expedia un exemplar semnat al cererii, sub sancţiunea nulităţii, nu s-a conformat obligaţiei dispuse de instanţă.

Se reţine că partea care înţelege să transmită instanţei cereri în format electronic, astfel cum a fost transmisă în speţă cererea de recurs, trebuie să se conformeze dispoziţiilor speciale prevăzute de Legea nr. 455/2001 ce stabilesc regimul juridic al semnăturii electronice şi al înscrisurilor în formă electronică, precum şi condiţiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice. Semnătura electronică reprezintă date în formă electronică care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare. Practic, semnătura electronică (digitală) validă oferă instanţei o garanţie a faptului că mesajul sau documentul digital este creat de către persoana care l-a semnat, iar conţinutul mesajului sau documentului digital nu a fost modificat de la data emiterii acestuia.

Aşadar, pentru a se conforma dispoziţiilor instanţei de judecată, recurentul-petent avea posibilitatea, fie de a transmite prin e-mail cererea de recurs, e-mail care să aibă ataşat o semnătură electronică validă, în condiţiile legii speciale anterior menţionate, fie avea posibilitatea de a expedia prin poştă un exemplar al cererii formulate, care să poarte semnătura sa olografă.

În lipsa semnăturii părţii, o atare cerere, privată de unul dintre elementele necesare şi esenţiale pentru asigurarea unei minime discipline procesuale, nu poate determina o legală învestire a instanţei de judecată, lipsa uneia dintre condiţiile de formă invalidând cererea de recurs.

Având în vedere normele procesuale stabilite de legiuitor, care statuează condiţiile în care poate fi formulată orice cerere adresată instanţei şi constatând că lipseşte semnătura părţii, Înalta Curte urmează să facă aplicarea art. 196 şi 486 alin. (3) din C. proc. civ. şi va sancţiona lipsa de diligenţă a recurentului cu anularea cererii de recurs, pentru lipsa semnăturii.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat petentul A. împotriva încheierii din 19 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă pronunţată în dosarul x/2021

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2022.