Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 503/2022 AI generated

Jurisdiction for contestation to enforcement: Unity of enforcement court versus debtor's domicile

Case Number Decizia nr. 503/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice awarded jurisdiction to the Cluj-Napoca Court, resolving a negative conflict of competence between that court and the Bucharest Sector 5 Court regarding a contestation to enforcement filed by a public ministry debtor against a judicial bailiff's acts. The dispute centered on whether the competent "court of enforcement" was determined by the debtor's registered seat (favored by the Cluj-Napoca Court) or by the identity of the court that initially authorized the forced execution (favored by the Bucharest Sector 5 Court). Relying on the mandatory interpretative rulings in Decision No. 20/2021 and applying Articles 651(1) and 714(1) of the Code of Civil Procedure, the Supreme Court established the principle of the unity of the enforcement court, holding that the court which granted authorization for forced execution retains exclusive competence to adjudicate subsequent contestations to enforcement, thereby directing the case back to the Cluj-Napoca Court for substantive resolution.

Legislator headnote

AI generated

art. 651 alin. (1) C. proc. civ, art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ, art. 714 alin. (1) C. proc. civ, art. 651 alin. (3) C. proc. civ, art. 517 alin. (4) C. proc. civ; Jurisdiction for contestation to enforcement: Unity of enforcement court versus debtor's domicile: Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Keywords

AI generated
conflict of jurisdiction enforcement decision civil dispute unity of domicile e-justice debt enforcement venue

Cited Legislation

AI generated

Cited Case Law

AI generated
decizia civilă nr. 267/2010
640/LM/2009 a Tribunalului Bihor, decizia civilă nr. 267/2010-R a Curţii de Apel Oradea şi încheierea din data de 10 decembrie 2019 a Tribunalului Bihor, privind pe debitorul C., la cererea creditoarei A., prin toate modalităţile legale de executare silită.
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 15 martie 2022

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 23 noiembrie 2020, sub nr. x/2020, contestatorul Ministerul Justiţiei a formulat, în contradictoriu cu intimata A., contestaţie la executare, prin care a solicitat: suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii, anularea somaţiei emise la data de 29 octombrie 2020, precum şi a tuturor actelor de executare subsecvente, efectuate de Societatea de Executori Judecătoreşti "B." în dosarul de executare nr. 127/E/2020 şi întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 4584 din data de 28 iunie 2021, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, în esenţă, a făcut aplicarea art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că sediul debitorului Ministerul Justiţiei este situat în Bucureşti, str. x, aflându-se în raza de competenţă teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

2.2. Prin sentinţa civilă nr. 10757 din data de 14 decembrie 2021, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit.

În esenţă, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a stabilit instanţa competentă a soluţiona cauza în raport de prevederile art. 714 alin. (1) şi art. 651 alin. (1) C. proc. civ., dând eficienţă dezlegărilor date prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021.

Prin urmare, constatând că, în cauză, executarea silită a fost încuviinţată de către Judecătoria Cluj-Napoca, a apreciat că acesteia îi revine competenţa de a soluţiona şi contestaţia la executare ce formează obiectul prezentului litigiu.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a pricinii, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale cele două instanţe cu privire la înţelesul noţiunii de "instanţă de executare", cuprinse în reglementarea de la art. 651 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a constatat că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află, la data sesizării organului de executare, sediul debitorului Ministerul Justiţie, în timp ce Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, secţia a II-a civilă a reţinut principiul unicităţii instanţei de executare evocat şi prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021.

În speţă, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, prin încheierea civilă nr. 6350/CC din data de 17 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, a admis cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petenta Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti "B." împotriva debitorilor Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice, la cererea creditoarei A., şi în consecinţă: a încuviinţat executarea silită şi a autorizat executorul judecătoresc să treacă la executarea silită împotriva debitorului, în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 640/LM/2009 a Tribunalului Bihor, decizia civilă nr. 267/2010-R a Curţii de Apel Oradea şi încheierea din data de 10 decembrie 2019 a Tribunalului Bihor, privind pe debitorul C., la cererea creditoarei A., prin toate modalităţile legale de executare silită.

Ulterior, prin încheierea civilă din data de 31 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a dispus îndreptarea erorii materiale din cuprinsul încheierii civile nr. 6350/CC/2020 pronunţate în dosarul nr. x/2020, prin menţionarea în paragraful al II-lea al dispozitivului a faptului că debitorii sunt "Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Finanţelor Publice şi nu cum eronat s-a menţionat, C..

Ca urmare a încuviinţării executării silite de către Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă, a fost emisă de către executorul judecătoresc somaţia de plată nr. x din data de 29 octombrie 2020 către debitorii Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea, Ministerul Justiţie şi Ministerul Finanţelor Publice.

Obiectul litigiului cu privire la care poartă prezentul conflict negativ de competenţă îl reprezintă contestaţia la executare formulată de contestatorul Ministerul Justiţiei împotriva actelor întocmite de Societatea de Executori Judecătoreşti "B." în dosarul de executare nr. 127/E/2020 în baza sentinţei civile nr. 640/LM/2009 a Tribunalului Bihor, pronunţate în dosarul nr. x/2008, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 267/2010-R a Curţii de Apel Oradea, al cărui dispozitiv a fost lămurit prin încheierea din data de 10 decembrie 2019 a Tribunalului Bihor, pronunţată în dosarul nr. x/2008 la cererea creditoarei interveniente A..

S-a solicitat suspendarea executării silite până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii, anularea somaţiei emise la data de 29 octombrie 2020, precum şi a tuturor actelor de executare subsecvente, efectuate de Societatea de Executori Judecătoreşti "B." în dosarul de executare nr. 127/E/2020 şi întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

Având în vedere circumstanţele cauzei şi obiectul prezentului litigiu, astfel cum au fost anterior arătate, instanţa competentă a soluţiona pricina se stabileşte în raport de prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ.

Ca atare, contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016 şi care prevede că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe."

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În cauză, astfel cum s-a arătat anterior, prin încheierea de şedinţă nr. 6350/CC din data de 17 iulie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, îndreptată prin încheierea de şedinţă din data de 31 iulie 2020, pronunţată în dosarul cu acelaşi număr, Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a încuviinţat executarea silită ce face obiectul dosarului execuţional nr. x/2020 al Societăţii de Executori Judecătoreşti "B.".

Prin Decizia nr. 20 din data de 27 septembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii în dosarul nr. x/2021, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1083 din data de 11 noiembrie 2021, obligatorie potrivit art. 517 alin. (4) C. proc. civ., în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., s-a statuat că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Astfel, în motivarea deciziei anterior menţionate, instanţa supremă a reţinut principiul unicităţii instanţei de executare, care presupune că "una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi cererile având ca obiect contestaţie la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute la alin. (3) al art. 651 din C. proc. civ., respectiva instanţă fiind calificată de legislator drept instanţă de executare."

Faţă de dezlegările obligatorii ale Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii, rezultă că, în speţă, instanţa de executare la care se referă prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ. este Judecătoria Cluj-Napoca, care a încuviinţat executarea silită.

Prin urmare, având în vedere cele anterior reţinute, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 martie 2022.