Hospital wins healthcare salary arrears claim as insurer's cassation appeal annulled for failing to state legal grounds.

Şedinţa publică din data de 02 martie 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoşani, la data de 4 septembrie 2019, reclamantul Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a chemat în judecată pe pârâta Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Botoşani, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să fie obligată pârâta la plata sumei de 796.388 RON reprezentând influenţe financiare determinate de punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 şi O.G. nr. 7/2017, precum şi suma de 52.317,78 RON reprezentând accesorii, actualizate cu dobânda legală de la data reţinerii şi până la data plăţii efective.

Prin încheierea din 01 noiembrie 2019, secţia I civilă a Tribunalului Botoşani a admis excepţia necompetenţei sale în soluţionarea cauzei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din cadrul Tribunalului Botoşani.

La data de 12 noiembrie 2019, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul Botoşani, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Tribunalul Botoşani, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoşani, secţia I civilă.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, iar dosarul a fost înaintat Curţii de Apel Suceava, pentru soluţionarea regulatorului de competenţă.

Prin sentinţa civilă nr. 1 din 20 ianuarie 2020, Curtea de Apel Suceava a admis sesizarea şi a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoşani, secţia I civilă.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă de Tribunalul Botoşani, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 949 din 14 decembrie 2020, Tribunalul Botoşani a admis acţiunea şi a obligat pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani să plătească reclamantului Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani suma de 796.388 RON reprezentând sume reţinute cu titlu de influenţe financiare necuvenite determinate de punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 şi O.G. nr. 7/2017, precum şi suma de 52317,78 RON reprezentând accesorii. Totodată, a respins ca nefondate pretenţiile privind plata cheltuielilor de judecată.

3. Decizia pronunţată în apel de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta Casa Judeţeană de Sănătate Botoşani.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Sănătate Botoşani.

Prin cererea de recurs, neîncadrată în drept, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinţei civile nr. 539 din 02 iulie 2021 şi respingerea cererii de chemare în judecată.

În motivare a arătat că, prin cererea de chemare în judecată, Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani a solicitat obligarea Casei de Asigurări de Sănătate Botoşani la plata sumei de 796.388 RON, reprezentând influenţe financiare determinate de punerea în aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 şi O.G. nr. 7/2017, precum şi suma de 52.317,78 RON, reprezentând accesorii actualizate cu dobânda legală de la data reţinerii şi până la data plăţii efective.

A susţinut că acţiunea de chemare în judecată a CAS Botoşani de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Botoşani, motivată de interpretarea eronată a prevederilor O.U.G. nr. 35/2015, O.U.G. nr. 20/2016, O.U.G. nr. 43/2016 şi O.G. nr. 7/2017 la stabilirea influenţelor financiare, nu este justificată, deoarece debitul de 796.388 RON reprezintă sume necuvenite rezultate din calcule eronate pentru plata drepturilor salariate aferente aplicării actelor normative enunţate.

În componenţa debitului contestat sunt cuprinse influenţe financiare necuvenite determinate de aplicarea O.U.G. nr. 43/2016, pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru aplicarea unitară a dispoziţiilor legale, în valoare de 616.183 RON şi influenţe financiare necuvenite determinate de aplicarea O.G. nr. 7/2017 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul sănătăţii în valoare de:180.204 RON. Debitul de 796.388 RON reprezintă suma decontată nejustificat reprezentând influenţe financiare determinate de calculul eronat transmis de către spital prin aplicarea doar a prevederilor O.U.G. nr. 43/2016 şi O.G. nr. 7/2017.

S-au avut în vedere sumele solicitate de către spital iniţial, în perioadele de referinţă, în comparaţie cu sumele achitate de către spital personalului angajat, beneficiar al acestor drepturi salariale.

Astfel, s-au solicitat spitalelor situaţii privind plata acestor drepturi salariale, pentru perioadele verificate şi s-a constatat că, la Spitalul Judeţean "Mavromati" Botoşani, sumele rezultate din statele de plată erau mai mici decât cele solicitate iniţial de la CAS Botoşani, rezultând o diferenţă de 796.388 RON, sume plătite necuvenit.

A solicitat recurenta să se reţină că sumele care fac obiectul cauzei au destinaţie specială de a fi utilizate numai pentru cheltuieli salariale. Or, în condiţiile în care spitalul a încasat sume mai mari decât sumele efectiv plătite salariaţilor, este evident că sumele încasate astfel au fost utilizate pentru alte destinaţii decât cele legale.

Conform contractului încheiat între CAS Botoşani şi Spitalul Judeţean "Mavromati" Botoşani, sumele încasate necuvenit de către spital se restituie în vederea reîntregirii fondului din care s-au plătit, obligaţia privind recuperarea sumelor decontate nejustificat faţă de cele rezultate prin punerea în aplicare a actelor normative revenind casei de asigurări.

Referitor la constatările instanţei de fond, a apreciat recurenta că acestea au la bază o înşiruire de acte adiţionale care nu au nicio legătură cu obiectul acţiunii reclamantului referitoare la contestarea debitului de 796.388 RON, instanţa ignorând în totalitate calculele prezentate în întâmpinarea depusă de către Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani. A solicitat să se constate că instanţa de fond nu a identificat nici măcar ce reprezintă debitul care face obiectul cauzei: "Reţine instanţa de judecată că pârâta a procedat la reţinerea sumei care a fost acordată lunar timp de aproximativ trei ani în baza documentelor depuse de către unitatea sanitară şi a actelor adiţionale încheiate între părţi, reţinerea fiind realizată într-o singură tranşă, situaţie despre care reclamantul a arătat că este de natură a afecta bugetul de venituri şi cheltuieli a unităţii sanitare."

De fapt, debitul în sumă de 796.388 RON, reprezintă diferenţa necuvenită Spitalului Judeţean "Mavromati" Botoşani, aşa cum rezultă din Anexa 1 si Anexa 2, depuse la dosarul cauzei:

- conform ANEXEI 1 s-au plătit sume în valoare de 4.859.104 RON - calcul eronat, faţă de 4.479.816 RON - calcul corect, rezultând o diferenţă necuvenită de 379.288 RON;

- conform ANEXEI 2 s-au plătit sume în valoare de 26.575.750 RON - calcul eronat, faţă de 26.158.651 RON - calcul corect, rezultând o diferenţă necuvenită de 417.100 RON.

Debitul de 796.388 RON rezultă din adunarea celor două sume: 379.288 RON + 417.100 RON = 796.388 RON.

Astfel, suma constituită ca debit de 796.388 RON reprezintă aproximativ 2,31% din totalul plăţilor efectuate (de 31.434.854 RON) cu această destinaţie pentru perioada 2016-2018.

Referitor la faptul că reţinerea a fost realizată într-o singură tranşă nu este relevantă în cauză, deoarece scopul declarat al acţiunii reclamantului este de a demonstra că debitul nu a fost stabilit corect.

Referitor la acest aspect a arătat recurenta că, în luna în care s-a reţinut debitul de 796.388 RON, respectiv februarie 2018, reclamantul a încasat de la C.A.S Botoşani sume în valoare de 13.138.538,02 RON. Astfel, valoarea debitului reţinut reprezintă aproximativ 6% din valoarea plăţilor efectuate către reclamant.

A solicitat să se reţină că, la baza stabilirii debitului în sumă de 796.388 RON, reprezentând plăţi nelegale pentru influenţe salariale, au stat situaţiile transmise de către reclamant ca urmare a solicitării casei de asigurări de a transmite plăţile efectuate către salariaţi conform statelor de plată de la spital.

În aceste condiţii, dacă sumele decontate de casa de asigurări nu s-au regăsit în statele de plată, este evident că sumele nu au fost utilizate conform destinaţiei legale şi, tot conform reglementărilor legale, diferenţa de 796.388 RON trebuia recuperată pentru a se reîntregi fondul de la care a fost plătită necuvenit.

Recurenta a mai solicitat să se reţină că motivarea sentinţei nr. 949 din 14 decembrie 2020 este ambiguă şi formală, nu conţine calcule concrete, nu are şi nu reţine dovezi care să conteste modul de calculul şi valoarea debitului, nereţinând corect nici măcar ce reprezintă suma de 796.388 RON. Totodată, a anexat fişa privind ordinele de plată din luna februarie 2018 pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani.

5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 27 august 2021 şi a fost repartizat aleatoriu completului nr. 10 care, prin rezoluţia din data de 4 noiembrie 2021a stabilit termen la data de 2 martie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului.

La acest termen de judecată, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei nulităţii căii de atac, în raport cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi având în vedere şi prevederile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin decizia civilă nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta Casa Judeţeană de Sănătate Botoşani.

Aspectele dezvoltate de recurentă în cuprinsul cererii de recurs vizează situaţia de fapt şi aprecierea probatoriului, fiind preluate, întocmai motivele din cererea de apel, ceea ce face imposibilă încadrarea acestora în motivul de nelegalitate prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocat.

În acest context al analizei este de menţionat că simpla reiterare a aceloraşi critici formulate prin apelul îndreptat împotriva hotărârii primei instanţe în cuprinsul memoriului de recurs, fără însă a indica care sunt normele de drept încălcate de instanţa de apel, nu are aptitudinea de a învesti legal instanţa de recurs cu analiza acestora.

O astfel de manieră de formulare a criticilor în recurs contravine principiului ierarhiei în exercitarea căilor de atac, părţile litigante având obligaţia de a-şi întemeia criticile pe considerentele expuse în hotărârea atacată cu recurs şi nu pe considerentele hotărârii pronunţate de prima instanţă.

În atare condiţii, cum susţinerile recurentei-pârâte au fost examinate şi au primit o dezlegare prin hotărârea instanţei de apel, iar argumentele expuse în cererea de recurs nu privesc considerentele deciziei pronunţate de instanţa de apel, ele nu pot fi analizate în cadrul acestei căi de atac.

Altfel spus, cum obiectul recursului îl constituie decizia civilă nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este nelegal raţionamentul instanţei în soluţia de respingere a apelului, ca nefondat, astfel încât criticile din recurs urmau a se circumscrie acestei dezlegări.

În concluzie, întrucât aspectele invocate de recurentă nu se încadrează în prevederile art. 488 din C. proc. civ. şi nu se grefează pe conţinutul deciziei atacate şi cum, în cauză, nu pot fi reţinute, în raport de prevederile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancţiunea expres prevăzută de art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., respectiv aceea a nulităţii recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâta Casa de Asigurări de Sănătate Botoşani împotriva deciziei nr. 539 din 02 iunie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 02 martie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.