Jurisdiction conflict resolved: Cluj-Napoca Court to hear police bailiff execution challenge.

Şedinţa publică din data de 1 martie 2022

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin contestatia la executare formulată la data de 12 martie 2021 şi înregistrată pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca sub nr. x/2021, contestatorul Inspectoratul General al Poliţiei Romane a solicitat în contradictoriu cu intimatul A., suspendarea provizorie a executării silite până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite; suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentei contestaţii la executare, anularea tuturor formelor de executare efectuate în dosarul nr. x/2021 al BEJ B..

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 622, 712 şi urm. C. proc. civ.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa civilă nr. 5699 din 14 septembrie 2021, Judecătoria Cluj - Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a se pronunţa astfel, Judecătoria Cluj-Napoca a constatat incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi ale art. 651 C. proc. civ., precum şi faptul că instanţa de executare se determină prin raportare la două criterii, respectiv la data sesizării organului de executare şi domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Această instanţă a reţinut că reclamantul contestator Inspectoratul General al Poliţiei Romane are calitatea de debitor în procedura execuţională condusă în dosarul execuţional nr. x/2021 al BEJ B., acesta fiind cel care deţine patrimoniu susceptibil de executare silită şi nu secţia Regională de Tansporturi, care acţionează doar în calitate de reprezentant la nivelul teritoriului pentru IGPR.

Instanţa a concluzionat că reclamantul contestator Inspectoratul General al Poliţiei Romane are calitatea de debitor, iar având în vedere faptul că sediul său social se află în circumscripţia Judecătoriei Sector 5 Bucureşti, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

Prin sentinţa nr. 11241 din 28 decembrie 2021, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a constatat aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 714 alin. (1) şi ale art. 651 C. proc. civ., precum şi faptul că în cauză, conform titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 130/26.06.2020 pronunţată de Tribunalul Bistriţa - Năsăud, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, calitate de debitor are secţia Regională de Poliţia Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Totodată, conform cererii înregistrate la BEJ B. sub nr. x/29.01.202, creditorul-intimat în cauză a declanşat executarea silită împotriva debitoarei secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj, iar prin încheierea nr. 1399/CC/2021 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, secţia civilă a fost încuviinţată executarea silită cu privire debitorul secţia Regională de Poliţia Transporturi Cluj.

De asemenea, s-a avut în vedere faptul că sediul debitorului este situat în Cluj-Napoca, aflat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Cluj-Napoca, iar faţă de dispoziţiile legale invocate, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Cluj-Napoca.

A mai reţinut instanţa că este lipsită de relevanţă, sub aspectul stabilirii instanţei competente să judece cauza, împrejurarea că Inspectoratul General al Poliţiei Române, care are calitate de contestator în cauză, îşi are sediul pe raza teritorială a Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti, câtă vreme acesta nu are calitate de debitor în cadrul executării silite ce face obiectul prezentei contestaţii.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca, pentru următoarele considerente:

Cererea de chemare în judecată care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată împotriva actelor emise în dosarul de executare nr. 19/2021 al BEJ B., de către Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Dispoziţiile art. 714 alin. (1) din C. proc. civ., reglementând instanţa competentă a soluţiona contestaţia, prevăd că aceasta se introduce la instanţa de executare.

În termenii art. 651 alin. (1) din C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

De asemenea, instanţa de executare este cea care, în sensul art. 651 alin. (3) din C. proc. civ., soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente privitoare la executare, ceea ce accentuează necesitatea stabilităţii şi predictibilităţii determinării acestei instanţe.

În speţă, în cadrul dosarului execuţional nr. x/2021 al BEJ B. s-a pornit executarea silită împotriva debitoarei secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române în favoarea creditorului A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 130 din 26 iunie 2020 (astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 18 decembrie 2020), pronunţată de Tribunalul Bistriţa Năsăud, secţia a II a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâta secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj prin Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Prin încheierea civilă nr. 1399/CC din 5 februarie 2021, pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca, în dosarul nr. x/2021, s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite în temeiul titlului executoriu menţionat, împotriva debitoarei secţia Regională de Poliţie Transporturi Cluj.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite solicitate de acelaşi creditor a fost admisă prin încheierea nr. 1399/CC din 5 februarie 2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare aparţine acestei judecătorii, instanţă care a încuviinţat cererea de executare silită.

Această apreciere dă eficienţă principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, ca instanţă de executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) din C. proc. civ.

De altfel, conform Deciziei nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, în dosarul nr. x/2021, în interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Prin urmare, faţă de cele anterior reţinute şi de temeiurile de drept evocate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Cluj- Napoca, ca instanţă de executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 1 martie 2022.