Recusal appeal annulled for failure to state valid grounds; enforcement challenge stands

Şedinţa publică din data de 15 decembrie 2021

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 la data de 31 iulie 2018 pe rolul Judecătoriei Bacău, contestatoarea A., în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A.-Sucursala de Transport Bacău, a formulat contestaţie împotriva executării silite, obiect al dosarului de executare nr. x, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B. losif şi a cererii de executare silită din 22 iunie 2018, a încheierii de admitere a cererii de executare silită nr. 152 din 25.06.2018, a cererii de încuviinţare a executării silite, a încheierii de executare silită din 04 iulie 2018, pronunţate de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. x/2018, a somaţiei nr. x din 13 iulie 2018, a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 152 din 13 iulie 2018, solicitând admiterea contestaţiei la executare, încetarea executării silite, întoarcerea executării silite care face obiectul dosarului de executare nr. x, aflat pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B., anularea, în tot, a executării silite care face obiectul dosarului de executare nr. x, a cererii de executare silită din 22 iunie 2018, a încheierii de admitere a cererii de executare silită nr. 152 din 25 iunie 2018, a încheierii de executare silită din 04 iulie 2018, pronunţată de Judecătoria Bacău, în dosarul nr. x/2018, a somaţiei nr. x din 13 iulie 2018 şi a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare silită nr. 152 din 13 iulie 2018.

2. Hotărârea pronunţată de Judecătoria Bacău

Prin sentinţa civilă nr. 7006/2018 din 29 noiembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Bacău, secţia civilă a admis excepţia inadmisibilităţii contestaţiei la executare, invocată de intimată şi a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea A., ca inadmisibilă; a respins cererea de întoarcere a executării silite, ca neîntemeiată; a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect "despăgubiri morale în cuantum de 500.000 RON".

Împotriva sentinţei pronunţate de judecătorie a declarat apel contestatoarea A., înregistrat pe rolul Tribunalului Bacău sub nr. x/2018.

3. Încheierea pronunţată de Tribunalul Bacău

Prin încheierea nr. 58/2019 din 21 mai 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bacău, secţia II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale procesuale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea A., în favoarea secţiei I civile a Tribunalului Bacău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, secţia I civilă sub nr. x/2018*.

În cadrul acestui dosar, contestatoarea A. a formulat cerere de recuzare a completului, compus din doamnele judecător C., D. şi E..

Prin încheierea din 08 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Tribunalul Bacău, secţia I civilă a respins cererea de recuzare formulată de contestatoarea A., în ceea ce priveşte completul C3, compus din doamnele judecător C., D. şi E..

Prin decizia civilă nr. 108/2020 din 21 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018, definitivă, Tribunalul Bacău, secţia I civilă a respins apelul declarat de contestatoarea A. împotriva sentinţei civile nr. 7006 din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei Bacău, ca nefondat şi a dispus înregistrarea apelului declarat de apelanta A. împotriva sentinţei civile nr. 7007 din 29 noiembrie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2018, şi repartizarea aleatorie a acestuia.

Împotriva soluţiei de respingere a cererii de recuzare, pronunţate prin încheierea din 08 ianuarie 2020, în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Bacău, a declarat recurs contestatoarea A., cu a cărui soluţionare a fost învestită Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, sub nr. x/2018*/al.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă sub nr. x/2018*/al.

Prin cererea formulată oral la data de 20.01.2021 şi depusă în scris la data de 01.02.2021, petenta A. a recuzat membrii completului învestit cu soluţionarea recursului împotriva încheierii din 08 ianuarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Tribunalului Bacău.

4. Încheierea pronunţată de Curtea de Apel Bacău

Prin încheierea din 01 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins cererea de recuzare a completului R3, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 77/2021 din 04 februarie 20201, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins, ca nefondat, recursul formulat de contestatoarea A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 08 ianuarie 2020, pronunţată de Tribunalul Bacău, în dosarul nr. x/2018

5. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva încheierii din 01 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă la data de 24 februarie 2021 petenta A. a formulat declaraţie de recurs, conform dovezii de la dosar recurs. Motivele de recurs au fost depuse ulterior înregistrării acestuia pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 05 martie 2021, respectiv la data de 12 martie 2021, dosarul de recurs.

Prin cererea de recurs, recurenta a criticat soluţia de respingere a cererii de recuzare a membrilor completului de judecată compus din judecătorii F., G. şi H., învestiţi cu soluţionarea recursului împotriva încheierii din 08 ianuarie 2020, pronunţată de Tribunalul Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

În cuprinsul memoriului de recurs, în temeiul dispoziţiilor art. 41 - art. 49 şi art. 245, art. 247 din C. proc. civ., recurenta A. a solicitat constatarea incompatibilităţii membrilor completului de judecată F., G., H. care au pronunţat decizia civilă nr. 77 din 4 noiembrie 2021, în dosarul nr. x, respectiv constatarea "incompatibilităţii absolute/relative a doamnelor judecător care au făcut parte din completul care a pronunţat încheierea de şedinţă prin care a fost soluţionată cererea de recuzare în dosarul civil nr. x/2018".

În continuare, recurenta a invocat "nulitatea necondiţionată privind compunerea instanţei care a pronunţat decizia civilă nr. 77 din 04 februarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2018, pentru neîndeplinirea unor condiţii legale extrinseci actului de procedură, în acord cu dispoziţiile art. 176, art. 245 - art, 247 din C. proc. civ.. "excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 1012 din 22 iunie 2011, pronunţată în dosarul nr. x 847/110/2010 privind postul ocupat în perioada 01 aprilie 2008- 01 septembrie 2010, condiţiile de modificare a contractului individual de muncă, raportat la sancţiunea maximă ce poate fi aplicată unui salariat, anterior concedierii, şi drepturile salariale acordate pentru perioada 01 iunie -01 august 2010, în acord cu dispoziţiile art. 430-art. 435 C. proc. civ. "excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 1643 din 02 noiembrie 2011, definitivă şi executorie, devenită irevocabilă prin decizia civilă nr. 1500 din 07 noiembrie 2012, pronunţată în dosarul nr. x/2010; excepţia autorităţii de lucru judecat a încheierilor de şedinţă din 13 iunie 2016 şi 21 iunie 2016, pronunţate în dosarul civil nr. x/2016 de către Tribunalul Bacău; excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 2055 din 04 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. x/2013 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin care a fost menţinută decizia de concediere nr. 270 din 29 noiembrue 2012 dispusă în perioada întreruperii contractului individual de muncă nr. '411 din 22 iunie 2000; excepţia autorităţii de lucru judecat a deciziei civile nr. 21 din 25 noiembrie 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017 de către Curtea de Apel Constanţa.

Prin memoriul de recurs depus la 10 martie 2021, recurenta a reiterat aspecte legate de fondul pricinii deduse judecăţii, invocând, în esenţă, următoarele aspecte: judecătorii care au soluţionat cauza au mai pronunţat şi alte decizii şi încheieri de şedinţă şi anume: decizia civilă nr. 1012 din 22 iunie 2011, în dosarul nr. x/2010, din complet făcând parte şi doamna judecător F.; completarea, lămurirea sau îndreptarea erorii materiale strecurate în decizia civilă nr. 1259/26.11.2011, pronunţată în dosarul nr. x/2011, la judecarea căreia au participat şi judecătorii G. şi H.; la soluţionarea dosarului nr. x/2010 a participat şi doamna judecător F.; la pronunţarea deciziei din dosarul nr. x/2017 au făcut parte din complet doamnele judecător F. şi G.; în dosarul civil nr. x/2018 a participat şi doamna judecător G.; la judecata dosarului civil nr. x/2018 a participat şi doamna judecător G.; în continuare, recurenta a invocat aspecte legate de reţinerile instanţei din cuprinsul încheierii de şedinţă din 11 mai 2020 din dosarul x/2018, şi a hotărârilor pronunţate în dosarele nr. x/2012, nr. y/2015, nr. z/2013, nr. w/2018*/al şi a apreciat că a probat pronunţarea unor soluţii controversate de către judecătorii recuzaţi care justificau îndoiala acesteia cu privire la imparţialitatea magistraţilor care au refuzat să analizeze aprecierile sale referitoare la autoritatea de lucru judecat.

În drept, a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1, 6, 7, 8 din C. proc. civ.

6. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 5 martie 2021 şi a fost repartizată aleatoriu, spre soluţionare, completului de filtru nr. 10.

7. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor. Dovezile de comunicare se regăsesc la dosarul de recurs.

La data de 1 octombrie 2021, intimata Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A. a depus punct de vedere la raportul asupra admisibilităţii în principiu, invocând excepţia inadmisibilităţii recursului; a mai arătat că lasă la aprecierea instanţei excepţia tardivităţii formulării recursului, invocată prin întâmpinare şi a invocat nulitatea recursului întrucât acesta nu cuprinde niciunul din motivele prevăzute expres de art. 488 C. proc. civ.. A mai apreciat intimata că recursul este formulat cu rea-credinţă.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia nulităţii recursului reţinută prin raport, Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 483 alin. (3) C. proc. civ., recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din cele statuate de art. 489 alin. (2) din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

Aşadar, pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte reţine că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei care a pronunţat hotărârea atacată, în caz contrar, neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În cauză, prin motivele de recurs, recurenta A. nu a arătat în ce constă nelegalitatea deciziei atacate, prin raportare la soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bacău, ci s-a limitat să învedereze aspecte străine de natura pricinii.

În acest sens, recurenta a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat cu privire la mai multe litigii privind raporturile de muncă ale acesteia şi a reiterat aspecte legate de fondul pricinilor deduse judecăţii; a mai invocat că judecătorii din completul a cărui recuzare s-a solicitat au mai participat la judecata altor litigii de muncă în care reclamanta a fost parte de-a lungul timpului şi a apreciat că aceştia au adoptat soluţii controversate, aspect care naşte îndoiala privind imparţialitatea completului respectiv.

În litigiul pendinte, Înalta Curte reţine că recurenta exhibă critici care privesc netemeinicia soluţiilor adoptate în cauzele enumerate de aceasta, neputând fi circumscrise unor critici de nelegalitate din perspectiva motivelor de casare reglementate de legiuitor.

Prin încheierea recurată, curtea de apel a analizat argumentele recurentei privitoare la participarea judecătorilor din completul a cărui recuzare s-a solicitat la judecata altor litigii de muncă în care reclamanta a fost parte. Astfel, s-a reţinut că soluţiile pronunţate, pe calea încheierilor sau a hotărârilor, în dosarele nominalizate prin cererea de recuzare nu determină nici incompatibilitatea absolută şi nici relativă a judecătorilor recuzaţi, întrucât aceştia nu sunt în situaţia de a-şi cenzura propriile hotărâri, nu şi-au exprimat anterior părerea cu privire la soluţia în cauza pe care au fost desemnaţi să o judece, nu au un interes nici moral nici material, nici direct şi nici indirect în legătură cu pricina care se judecă şi nici nu justifică în mod rezonabil existenţa unor îndoieli cu privire la imparţialitatea judecătorului, încrederea care pe judecătorul trebuie să o inspire publicului nefiind afectată.

Curtea de apel a conchis că, raportat la obiectul litigiului dedus judecăţii, litigiu substanţial diferit de cele indicate în cuprinsul cererii de recuzare, nu se poate reţine starea de incompatibilitate absolută sau relativă a membrilor completului respectiv.

Înalta Curte, faţă de cuprinsul motivelor de recurs, constată că recurenta nu a evocat critici concrete cu privire la argumentele reţinute de curtea de apel prin încheierea atacată, rezumându-se la a reitera susţinerile iniţiale.

Pe cale de consecinţă, având în vedere că recurenta nu a arătat care sunt criticile care susţin nelegalitatea deciziei atacate, iar în cauză, nu au fost identificate motive de ordine publică, care să poată fi invocate din oficiu, în condiţiile art. 489 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de recurs dedusă judecăţii nu îndeplineşte cerinţele prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 486 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 01 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamanta A. împotriva încheierii din 01 februarie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 15 decembrie 2021.