Insufficiency of legal criticism for cassation appeal regarding judicial error compensation claims

Şedinţa publică din data de 3 februarie 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii:

Prin cererea înregistrată la 2 martie 2020 pe rolul Tribunalului Sibiu, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Statul Roman prin Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Vâlcea şi Curtea de Apel Piteşti, solicitând obligarea pârâţilor să îi plătească despăgubirile din dosarul nr. x/2015, respectiv daunele morale şi despăgubiri în cuantum de 50.000 şi 10.000 RON, cheltuieli de judecată şi daune de întârziere.

La 19 martie 2020 reclamantul a precizat temeiul acţiunii - dispoziţiile art. 96 din Legea nr. 303/2004, solicitând repararea prejudiciilor produse prin erori judiciare.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal:

Prin sentinţa civilă nr. 357 din 24 iulie 2020, Tribunalul Sibiu, secţia I civilă a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, Tribunalul Vâlcea şi Curtea de Apel Piteşti.

3. Decizia pronunţată în apel:

Prin decizia civilă nr. 376 din 11 martie 2021, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 357 din 24 iulie 2020 pronunţată de Tribunalul Sibiu, secţia I civilă, suma de 50 RON pentru care apelantul a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma scutirii rămânând în sarcina statului.

4. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 376 din 11 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, reclamantul A. a formulat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că hotărârea este lovită de nulitate întrucât nu este motivată în condiţiile prevăzute de art. 425 C. proc. civ., nefiind menţionate motivele pe care se sprijină şi pentru care au fost înlăturate cererile sale.

De asemenea, decizia este lovită de nulitate întrucât, aşa cum a arătat în faţa instanţelor de fond, cererile şi întâmpinările formulate de Ministerul Finanţelor erau lovite de nulitate, nefiind formulate de consilieri juridici înscrişi în tabloul cu drept de exercitare al Colegiului Consilierilor Juridici Bucureşti, respectiv Sibiu, potrivit art. 54 şi art. 87 din Statut. Deşi aveau obligaţia constatării nulităţii întâmpinărilor, instanţele de fond nu au făcut acest lucru. Totodată, cererile formulate trebuie să poarte parafa profesională şi ştampila personalizată a consilierului juridic, iar delegaţiile de reprezentare trebuie să fie conforme modelului prevăzut în anexa la Statut.

Arată că, un alt motiv de nulitate, este faptul că apelul trebuia soluţionat în complet de 3 judecători şi nu de 2. În plus, hotărârile sunt vădit ilegale, abuzive, date cu încălcarea normelor de drept material, iar prin decizia pronunţată instanţa de apel nu a soluţionat "aproape" nicun motiv de apel.

În continuare, criticile formulate de recurentul-reclamant fac referire la modul de soluţionare a recursului declarat în dosarul nr. x/2015, arătând că în mod abuziv şi ilegal acesta nu a fost soluţionat în fond în anul 2020, aşadar după intrarea în vigoare a Legii nr. 242/2018. De asemenea, apreciază ca fiind ilegală şi abuzivă respingerea cererii de ajutor public judiciar şi anularea recursului - fapt ce constituie eroare judiciară în înţelesul art. 96 alin. (3) lit. a) şi lit. b) din Legea nr. 303/2004

Cererea nu a fost întemeiată în drept.

5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte şi apărările formulate:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 6 august 2021.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (2 martie 2020), în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 3 februarie 2022, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată de intimatul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a cărei analiză este prioritară, în raport de prevederile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele prezentate de recurentul-reclamant nu conţin precizări care să reprezinte o argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat, în mod generic, că hotărârea este lovită de nulitate întrucât nu este motivată în condiţiile prevăzute de art. 425 C. proc. civ., nefiind menţionate motivele pe care se sprijină.

Se constată că, în lipsa unei dezvoltări corespunzătoare, această simplă susţinere a recurentului-reclamant este una formală, în condiţiile în care partea nu a adus critici concrete de nelegalitate a hotărârii recurate, limitându-se la a arăta, printr-o singură frază, că hotărârea nu este motivată.

Recurentul nu precizează, punctual, care este argumentul pentru care consideră că instanţa de apel a omis, în dezacord cu exigenţele art. 425 C. proc. civ., în considerentele deciziei atacate să motiveze soluţia de respingere a apelului şi nici de ce consideră că nu s-a răspuns criticilor formulate în apel, astfel încât instanţa de recurs, în exercitarea controlului judiciar, să poată aprecia dacă acest aspect echivalează cu o necercetare a fondului. Lipsa argumentelor părţii pune instanţa de control judiciar în imposibilitatea de a verifica legalitatea şi temeinicia deciziei atacate.

Celelalte critici formulate de recurentul-reclamant, ce fac referire la nulitatea cererilor şi întâmpinărilor depuse de pârâtul Ministerul Finanţelor, ce vizează eventuale vicii formale ale actelor procedurale (faptul că au fost întocmite de consilieri juridici ce nu ar fi avut drept de exercitare a profesiei, faptul că trebuiau să poarte parafa profesională şi ştampila personalizată a consilierului juridic, respectiv faptul că delegaţiile de reprezentare trebuiau să fie conforme modelului prevăzut în anexa la Statut) nu pot fi convertite într-un veritabil de motiv de recurs. Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant reiterează aceleaşi pretinse neregularităţi invocate prin motivele de apel, aspecte ce au făcut deja obiect al analizei instanţei de apel, fără a indica în ce mod, prin considerentele reţinute, instanţa de apel a încălcat prevederi legale procedurale.

O astfel de modalitate de redactare a motivelor de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., ce presupune ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel, astfel că, în atare circumstanţe, controlul de legalitate pe care îl exercită instanţa de recurs este imposibil de realizat.

Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează o examinare a hotărârii atacate sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs verifică, pe baza unor critici circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Drept urmare, această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Aşa fiind, Înalta Curte constată că susţinerile recurentului din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Cum susţinerile recurentului-reclamant nu reprezintă critici concrete de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, aşa cum deja s-a menţionat, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanţă, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 376 din 11 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 3 februarie 2022.