Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1492/2022 AI generated

Competent jurisdiction for paternity denial actions under alternative domicile rules for filiation disputes

Case Number Decizia nr. 1492/2022
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court resolved a negative conflict of jurisdiction by ordering the Sălaj County Court to retain competence over the lawsuit, overturning the initial referral by the Bacău County Court to the Sălaj County Court and rejecting the Sălaj County Court’s subsequent attempt to refer the case back to the Bacău County Court. The dispute involved a paternity denial action filed by a man alleging he is the biological father of two minors, against their legal representative and the husband of their mother, whose birth certificates erroneously listed the husband as the father. Relying on Article 113(1)(1) of the Code of Civil Procedure, the court established that paternity denial actions fall under the special competence rules for filiation matters, creating an alternative territorial competence between the courts of the defendant's and the plaintiff's domicile, rather than the exclusive competence of the tutelary court at the minors' domicile (Article 114), which the lower courts had incorrectly applied; because the plaintiff resided in the United Kingdom, the court of the defendant's domicile in Sălaj was determined to be the competent forum.

Legislator headnote

AI generated

art. 432 C. civ, art. 107 C. proc. civ, art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ, art. 92 alin. (1) C. civ, art. 126 alin. (1) C. proc. civ, art. 114 C. proc. civ; Competent jurisdiction for paternity denial actions under alternative domicile rules for filiation disputes: The dispute involved a paternity denial action filed by a man alleging he is the biological father of two minors, against their legal representative and the husband of their mother, whose birth certificates erroneously listed the husband as the father. Relying on Article 113(1)(1) of the Code of Civil Procedure, the court established that paternity denial actions fall under the special competence rules for filiation matters, creating an alternative territorial competence between the courts of the defendant's and the plaintiff's domicile, rather than the exclusive competence of the tutelary court at the minors' domicile (Article 114), which the lower courts had incorrectly applied; because the plaintiff resided in the United Kingdom, the court of the defendant's domicile in Sălaj was determined to be the competent forum.

Keywords

AI generated
alternative territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction paternity action domicile abroad territorial law article of civil procedure

Cited Legislation

AI generated
art. 432 C. civ
În minori drept, a invocat dispoziţiile art. 429 şi art. 432 C. civ.
art. 107 C. proc. civ
În raport de situaţia de fapt dedusă judecăţii şi de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., Judecătoria Bacău a apreciat că, în litigiile privitoare la persoane, norma are caracter imperativ.
art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ
Legiuitorul a reglementat distinct competenţa teritorială în materia cererilor referitoare la filiaţie, prin art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
art. 92 alin. (1) C. civ
ar trebui să fie, conform art. 92 alin. (1) C. civ.
art. 126 alin. (1) C. proc. civ
(1) şi art. 126 alin. (1) C. proc. civ., apreciind că instanţa competentă să soluţioneze cauza este cea în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
art. 114 C. proc. civ
Judecătoria Jibou a apreciat că cererea de chemare în judecată face parte din categoria cererilor de competenţa instanţei de tutelă şi de familie reglementate, din punct de vedere al competenţei teritoriale prin art. 114 C. proc. civ., competenţa fiind exclusivă.
art. 114 alin. (1) C. proc. civ
Dimpotrivă, Judecătoria Jibou a apreciat că este competentă să judece litigiul Judecătoria Bacău, ca instanţă de tutelă a persoanei ocrotite, în considerarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.
art. 135 alin. (4) C. proc. civ
Provision cited as the legal basis for the Supreme Court's decision to resolve the negative conflict of jurisdiction and establish competence for the competent court.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 135 alin. (4) C. proc. civ.

Provision cited as the legal basis for the Supreme Court's decision to resolve the negative conflict of jurisdiction and establish competence for the competent court.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Şedinţa publică din data de 30 iunie 2022

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la 6 aprilie 2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. i-a chemat în judecată pe pârâtul B. şi pe pârâţii minori A. şi C., reprezentaţi legal de D., solicitând să se constate că primul pârât nu este tatăl pârâţilor minori.

În minori drept, a invocat dispoziţiile art. 429 şi art. 432 C. civ.

2. Hotărârea Judecătoriei Bacău

Prin sentinţa civilă nr. 4122 din 20 septembrie 2021, Judecătoria Bacău a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Jibou.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Bacău a reţinut că pârâţii domiciliază în comuna Cehu Silvaniei, jud. Sălaj, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Jibou.

În raport de situaţia de fapt dedusă judecăţii şi de dispoziţiile art. 107 C. proc. civ., Judecătoria Bacău a apreciat că, în litigiile privitoare la persoane, norma are caracter imperativ.

Judecătoria Bacău a considerat că nu prezintă relevanţă, sub aspectul stabilirii instanţei competente din punct de vedere teritorial să soluţioneze acţiunea formulată de reclamant, domiciliul minorilor, întrucât nu sunt incidente dispoziţiile art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., de vreme ce obiectul cererii nu vizează stabilirea filiaţiei, ci în tăgadă a paternităţii.

A reţinut că minorii a căror paternitate o tăgăduieşte reclamantul nu au domiciliul în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Bacău, minora C. locuind cu reclamantul în Marea Britanie (potrivit afirmaţiilor acestuia), iar domiciliul minorului A. ar trebui să fie, conform art. 92 alin. (1) C. civ. la părinţii săi sau la acela dintre părinţi la care el locuieşte în mod statornic, respectiv în comuna Cehu Silvaniei.

3. Hotărârea Judecătoriei Jibou

Prin sentinţa civilă nr. 604 din 27 mai 2022, Judecătoria Jibou a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Jibou a reţinut dispoziţiile art. 114 alin. (1) şi art. 126 alin. (1) C. proc. civ., apreciind că instanţa competentă să soluţioneze cauza este cea în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

A reţinut că reclamantul a arătat că minorul A. locuieşte în comuna Negri, judeţul Bacău, iar minora C. locuieşte în Anglia, rezultând că, la momentul investirii instanţei, competenţa soluţionării cauzei nu poate aparţine Judecătoriei Jibou, ci judecătoriei în a cărei rază de competenţă îşi au reşedinţa persoanele ocrotite.

A constatat că minorul A. nu are domiciliul sau reşedinţa în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Jibou, acesta locuind, conform afirmaţiilor reclamantului, în Comuna Negri, jud. Bacău.

Judecătoria Jibou a apreciat că cererea de chemare în judecată face parte din categoria cererilor de competenţa instanţei de tutelă şi de familie reglementate, din punct de vedere al competenţei teritoriale prin art. 114 C. proc. civ., competenţa fiind exclusivă.

De asemenea, a considerat că raţiunile pentru care legiuitorul a atribuit soluţionarea cererilor privitoare la drepturile persoanelor în competenţa instanţei de tutelă de la domiciliul persoanei ocrotite constau în gestionarea mai facilă a activităţii de administrare şi de apreciere a probatoriului, dată fiind urgenţa şi nevoia de ocrotire a acestor persoane, competenţa aparţinând instanţei de la domiciliul acestora.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte va reţine că revine Judecătoriei Jibou competenţa soluţionării cauzei, pentru următoarele considerente:

Obiectul litigiului dedus judecăţii constă în cererea de chemare în judecată prin care reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi minorii A. şi C., să se constate că primul pârât nu este tatăl pârâţilor minori.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că minorii A. şi C. sunt copiii săi, rezultaţi din relaţia de concubinaj pe care a avut-o cu mama lor, numita D..

În ceea ce o priveşte pe minora C., a menţionat că aceasta s-a născut şi locuieşte în Anglia cu reclamantul, certificatul său de naştere nefiind transcris în evidenţele autorităţilor române. Însă, dacă se va proceda la înregistrarea certificatului său de naştere la autorităţile române, la rubrica destinată numelui tatălui, ar fi menţionat pârâtul B., cu care D. era căsătorită la momentul naşterii minorei.

Referitor la minorul A., a arătat că acesta a fost adus în România în anul 2019, certificatului său de naştere fiind transcris în registrul autorităţilor române, iar fostul soţ al numitei D., pârâtul B. a fost menţionat ca fiind tatăl copilului.

În raport de situaţia de fapt dedusă judecăţii şi de finalitatea urmărită de reclamant prin soluţionarea acţiunii promovate, Înalta Curte constată că obiectul său se constituie într-o acţiune în tăgada paternităţii, întrucât vizează răsturnarea prezumţiei de paternitate a soţului mamei copiilor, în ipoteza în care se susţine că acesta nu este tatăl minorilor.

Reiese astfel, că acţiunea pendinte face parte din categoria cererilor privind filiaţia, reglementate de dispoziţiile art. 421-449 C. civ.

Legiuitorul a reglementat distinct competenţa teritorială în materia cererilor referitoare la filiaţie, prin art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. stabilind că, în acest caz, reclamantul se poate adresa fie instanţei de la domiciliul pârâtului, fie celei de la domiciliul reclamantului. Intră în această categorie cererile denumite generic în C. civ. "acţiuni privind filiaţia", reglementate de dispoziţiile art. 414-449 C. civ., inclusiv cea privitoare la tăgadă paternităţii.

Înalta Curte constată că, atât art. 113 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., cât şi art. 114 din acelaşi act normativ se referă la cereri date în competenţa instanţei de tutelă şi de familie, însă au ipoteze diferite de aplicare. Astfel, cererile privitoare la stabilirea filiaţiei, inclusiv cele privitoare la tăgada paternităţii, nu intră în categoria cererilor privind ocrotirea persoanei fizice, ci interesează starea persoanei.

În cauză, prin sentinţa civilă nr. 4122 din 20 septembrie 2021, Judecătoria Bacău a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Jibou, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ. şi considerând că este competentă instanţa de la domiciliul reclamantului.

Dimpotrivă, Judecătoria Jibou a apreciat că este competentă să judece litigiul Judecătoria Bacău, ca instanţă de tutelă a persoanei ocrotite, în considerarea prevederilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ.

Înalta Curte constată că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., ci cele ale art. 113 alin. (1) pct. 1 din acest act normativ, prin care a fost instituită o competenţă teritorială alternativă în cazul acţiunii în tăgada paternităţii, în sensul că, pe lângă instanţa de la domiciliul pârâtului, prevăzută de art. 107 C. proc. civ., poate fi învestită şi instanţa de la domiciliul reclamantului.

Însă, în raport de circumstanţele de fapt ale cauzei, competenţa de soluţionare a cauzei nu se poate stabili în favoarea instanţei de la domiciliul reclamantului, întrucât, potrivit susţinerilor sale, acesta domiciliază în Marea Britanie.

Prin urmare, competenţa va fi stabilită în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie domiciliază pârâtul B., respectiv Judecătoria Jibou, reţinând că în raza sa teritorială îşi are locuinţa şi numita D., reprezentantul legal al minorilor pârâţi.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în baza art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Jibou.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Jibou.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 30 iunie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.