Bank's enforcement reversal claim assigned to Sector 1 Bucharest court as enforcement court.

Şedinţa publică din data de 21 iunie 2022

Deliberând asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureş, la data de 04.10.2021, sub nr. de dosar x/2021, contestatoarea A. S.A. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii B. şi C.: (1) întoarcerea executării în temeiul art. 724 alin. (3) coroborat cu art. 622 alin. (1) şi 723 alin. (1) din C. proc. civ. şi obligarea intimaţilor la restituirea următoarelor sume: 4.418,2 CHF, cu titlu de comision de administrare şi dobânda legală aferentă, încasate în baza dosarului execuţional nr. x/2018, suma de 3.648,66 CHF, cu titlu de diferenţă de dobândă peste dobânda iniţială după încheierea Actului adiţional în baza O.U.G. nr. 50/2010 încasate în dosar de executare 757/2018, suma de 7.675,06 RON cu titlu de cheltuieli de executare încasate în dosar execuţional nr. x/2018, suma de 884,42 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs; (2) obligarea la plata cheltuielilor de judecata, conform art. 451 alin. (1), art. 453 alin. (1) C. proc. civ.

În motivarea cererii, a arătat că prin sentinţa civilă nr. 6305/22.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016, Judecătoria Târgu Mureş a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii B. şi C. în contradictoriu cu banca, a constatat abuzive clauzele din Contractul de credit x prevăzute la art. 6.1. comision de procesare, art. 6.3. comision de administrare art. 4.3 modificare dobânda până la încheierea actului adiţional impus de O.U.G. nr. 50/2010, precum şi 4 clauzele din Contractul de credit nr. x prevăzute la art. 3.5 comision procesare, art. 3.7 comision de administrare şi art. 3.3 modificare dobânda până la încheierea actului adiţional impus de O.U.G. nr. 502010 şi a dispus restituirea acestor sume împreună cu dobânda legala aferentă.

Prin decizia civilă nr. 808/22.12.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Tribunalul Specializat Mureş a respins apelul declarat de bancă şi a admis apelul declarat de către intimaţi, instanţa de apel a schimbat în parte hotărârea apelata în sensul ca a dispus înlăturarea dobânzii aplicate prin modificarea abuzivă a contractului de credit şi recalcularea dobânzii după cum urmează: în perioada de la încheierea contractului până la data de 11 septembrie 2010 se va aplica dobânda prevăzută iniţial în contract, respectiv 4.9%. Începând cu 11 septembrie 2010 dobânda contractuala va fi calculată după următoarea formulă: marja fixa a băncii în cuantum de 4,71% + Libor 6M, menţinând celelalte dispoziţii ale hotărârii apelate.

Ca urmare a soluţiei primei instanţe, pârâţii B. şi C. au solicitat Biroul Executorului Judecătoresc D. punerea în executare silită a sentinţei civile nr. 6305/22.12.2016 pronunţate de Judecătoria Târgu Mureş, executare silită care a făcut obiectul Dosarului execuţional nr. 19/2018, iar după pronunţarea soluţiei instanţei de apel aceştia au solicitat punerea în executare silită a deciziei civile nr. 808/A/22.12.2017 pronunţate de Tribunalul Specializat Mureş, executare silită care a făcut obiectul Dosarului execuţional nr. 757/2018.

Curtea de Apel Târgu Mureş a pronunţat Decizia nr. 598/25.06.2019, prin care a admis recursul băncii, s-a casat decizia nr. 808/A/22.12.2017 pronunţată de către Tribunalul Specializat Mureş şi, în rejudecare, a respins apelul declarat de apelanţii B. şi C., a admis apelul declarat de către bancă împotriva sentinţei civile nr. 6305/22.12.2016 pronunţate de către Judecătoria Tg Mureş în Dosar nr. x/2016, a schimbat în parte această sentinţă, în sensul înlăturării constatărilor referitoare la caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la art. 6.3-comisionul de administrare din contractul de credit nr. x şi respectiv reglementările art. 3.7 comision de administrare din Contractul de credit nr. x, au fost menţinute în rest dispoziţiile sentinţei, au fost obligaţi intimaţii la plata în favoarea băncii a sumei de 884,42 RON, iar actele de executare făcute în temeiul dispoziţiilor casate au fost desfiinţate de drept, conform art. 500 alin. (2) C. proc. civ.

II. Hotărârea Judecătoriei Târgu-Mureş:

Prin sentinţa civilă nr. 183 din 14 ianuarie 2022, Judecătoria Târgu-Mureş a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În motivare, a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 724 alin. (3) C. proc. civ., întrucât solicitarea de întoarcere a executării silite este formulată pe cale principală.

S-a mai reţinut că art. 651 alin. (1) şi (3) C. proc. civ. prevede că instanţa de executare este una singură pe parcursul derulării procedurii execuţionale, instituţia întoarcerii executării silite fiind un incident care trebuie să urmeze regimul de competenţă al contestaţiilor la executare.

Cum la data sesizării organului de executare, debitoarea reclamantă avea sediul în sector 1 Bucureşti, în baza art. 132 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu.

III. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti:

Prin sentinţa civilă nr. 3517 din 6 aprilie 2022, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă teritorială, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgu-Mureş şi a constatat ivit conflictul negativ de competenţă.

Învestită prin declinare, această instanţă a reţinut că, în scopul restabilirii situaţiei anterioare şi al recuperării prestaţiei executate, debitorul are la îndemână o procedură de judecată cu o finalitate mai uşor de atins decât cea a unei acţiuni pe dreptul comun, respectiv întoarcerea executării, în care creditorul iniţial devine debitor, iar debitorul din titlul executoriu dobândeşte calitatea de creditor, iar în cererea de faţă, de întoarcere a executării, contestatoarea A. S.A. are calitatea de creditoare, iar debitori sunt intimaţii B. şi C., astfel că Judecătoria Târgu-Mureş este competentă să soluţioneze cauza.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei la 4 octombrie 2021 contestatoarea A. S.A. a solicitat în contradictoriu cu intimaţii B. şi C., întoarcerea executării în temeiul art. 724 alin. (3) coroborat cu art. 622 alin. (1) şi 723 alin. (1) din C. proc. civ. şi obligarea intimaţilor la restituirea unor sume încasate de aceştia în baza dosarele execuţionale nr. x/2018 şi nr. y/2018.

Faţă de obiectul cererii de chemare în judecată pendinte- întoarcere executare silită - în cauză sunt incidente prevederile art. 723 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care în toate cazurile în care se desfiinţează titlul executoriu sau însăşi executarea silită, cel interesat are dreptul la întoarcerea executării, prin restabilirea situaţiei anterioare acesteia.

Potrivit dispoziţiilor art. 724 alin. (3) C. proc. civ., dacă nu s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare executării în condiţiile alin. (1) şi (2), cel îndreptăţit o va putea cere, pe cale separată, instanţei de executare.

Potrivit art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul debitorului, în afară de cazurile în care legea dispune altfel.

În cauză, ambele instanţe aflate în conflict au reţinut aplicabilitatea prevederilor art. 724 alin. (3) C. proc. civ., însă au dat o interpretare diferită noţiunii "instanţă de executare" - prin raportare la calitatea de debitor în procedura de întoarcere a executării silite, respectiv prin raportare la calitatea de debitor în cadrul executării silite.

Se reţine că întoarcerea executării silite este un incident procedural în cadrul executării silite, iar instanţa de executare este cea care soluţionează toate incidentele privitoare la executare, inclusiv cererea de întoarcere a executării silite, indiferent dacă aceasta a fost formulată pe cale separată ori prin aceeaşi cerere prin care s-a solicitat desfiinţarea executării silite.

Legiuitorul a creat instituţia întoarcerii executării silite tocmai pentru a pune la dispoziţia fostului debitor - devenit creditor în cadrul întoarcerii executării - un mijloc mai facil, cu o procedură de judecată ce presupune celeritate, în scopul restabilirii situaţiei anterioare şi al recuperării prestaţiei efectuate către creditor (devenit, la rândul său, debitor).

Prin Decizia nr. 5 din 12 martie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursului în interesul legii cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4042 alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865 (echivalentul art. 724 alin. (3) din noul C. proc. civ.), s-a statuat în sensul că judecătoria, ca instanţă de executare, este instanţa competentă să judece cererea privind întoarcerea executării silite.

Prin această decizie s-a reţinut că, "întrucât competenţa de încuviinţare a executării silite revine, potrivit art. 373 alin. (2) C. proc. civ., ca instanţă de executare, rezultă că, în virtutea principiului simetriei, competenţa de soluţionare în primă instanţă a cererii de întoarcere a executării revine tot judecătoriei, ca instanţă de executare, potrivit dispoziţiilor art. 400 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, în virtutea aceluiaşi principiu, al simetriei, dacă executarea nu s-a putut obţine decât prin ordinul unei instanţe judecătoreşti, atunci şi revocarea unei executări - înţeleasă ca o a doua executare în sens invers - se poate obţine doar prin ordinul aceleiaşi instanţe, fiind singura care cunoaşte în detaliu modul de săvârşire a procesului de executare silită".

Înalta Curte reţine că instanţa competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite este cea care a încuviinţat executarea a cărei întoarcere se solicită, ca o consecinţă a extinderii competenţei instanţei care a încuviinţat executarea silită asupra tuturor procedurilor ulterioare din faza executării silite.

Cum încheierea din 20 septembrie 2018, prin care s-a încuviinţat executarea silită a dispoziţiilor titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 6305/22.12.2016 a Judecătoriei Târgu Mureş, a fost pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte constată că această instanţă este competentă să soluţioneze cererea de întoarcere a executării silite.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 21 iunie 2022.