Exclusive territorial jurisdiction for minor custody and visitation determined by domicile at time of filing

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de faţă, constată următoarele:

I. Cererea:

Prin cererea înregistrată la 13 februarie 2020 pe rolul Judecătoriei Piteşti, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei să i se încuviinţeze un program de legături personale cu minorii C. şi D..

La 19 noiembrie 2020 pârâta a formulat întâmpinare şi cerere reconvenţională, invocând totodată excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Piteşti, solicitând declinarea competenţei în favoarea Judecătoriei Giurgiu, întrucât cererile privind ocrotirea persoanei fizice se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită, iar în cauza de faţă, persoanele ocrotite sunt minorii care locuiesc în municipiul Giurgiu.

La 13 mai 2021 pârâtul a formulat cerere modificatoare şi răspuns la întâmpinare, solicitând a se constata dreptul său de a avea legături personale cu minorii C. şl D., conform program de vizită indicat în cuprinsul cererii modificatoare.

II. Hotărârea Judecătoriei Piteşti:

Prin sentinţa civilă nr. 6199 din 14 octombrie 2021 pronunţată de Judecătoria Piteşti, secţia civilă s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţe şi s-a declinat competenţa soluţionării cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Giurgiu.

În motivare, instanţa a reţinut că în materie de tutelă şi familie, normele de competenţă au caracter imperativ, iar cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită. Astfel, a constatat că domiciliul minorilor este situat în municipiul Giurgiu, str. x, jud. Giurgiu, fiind arondat teritorial Judecătoriei Giurgiu.

III. Hotărârea Judecătoriei Giurgiu:

Prin sentinţa civilă nr. 1801 din 20 aprilie 2022, Judecătoria Giurgiu, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Giurgiu, invocată de reclamant, a declinat competenţa de soluţionare a cererii formulate de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Constatând ivit conflictul de competenţă între Judecătoria Giurgiu şi Judecătoria Piteşti, a suspendat din oficiu judecata cauzei, până la soluţionarea conflictului negativ de competenţă şi a trimis cauza la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

S-a reţinut că la primul termen de judecată din 17 ianuarie 2022 în faţa Judecătoriei Giurgiu, la care pârâta-reclamantă a fost nelegal citată, reclamantul-pârât a invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei Giurgiu. La primul termen de judecată la care părţile au fost legal citate în faţa Judecătoriei Giurgiu, respectiv 28 martie 2021, instanţa a pus în discuţia contradictorie a părţilor excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a Judecătoriei Giurgiu, invocată de reclamantul-pârât.

În considerente, instanţa a reţinut că, în perioada 29 ianuarie 2018 - 6 octombrie 2020, pârâta-reclamantă B. împreună cu minorii C. şi D. au avut domiciliul în jud. Argeş, astfel cum reiese din referatul privind rezultatul interogării evidenţelor Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei şi Administrare a Bazelor de Date, care se coroborează cu adeverinţa nr. x din 6 februarie 2020 eliberată de Şcoala Gimnazială Lexford Castel din Piteşti şi sentinţa civilă nr. 1197 din 16 aprilie 2020 a Judecătoriei Piteşti, pronunţată în dosarul civil nr. x/2020, având ca obiect ordonanţă preşedinţială - stabilire program vizita minor, conform extrasului de pe portalul Judecătoriei Piteşti .

În vederea stabilirii competenţei teritoriale, instanţa a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 107 C. proc. civ., reţinând că acestea sunt incidente prin raportare la obiectul cererii şi faţă de dispoziţiile art. 486 şi 265 C. civ.

A subliniat că cererea ce face obiectul litigiului nu are natura juridică a unei acţiuni vizând măsurile de ocrotire a persoanei fizice; prin urmare, a reţinut că nu se aplică art. 114 C. proc. civ., întrucât aceste dispoziţii nu sunt incidente în toate cauzele care privesc copiii minori, ci doar în situaţiile speciale în care sunt instituite măsuri de ocrotire ca tutela minorului, ocrotirea interzisului judecătoresc sau curatela.

Faţă de prevederile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., constatând că pârâta-reclamantă împreună cu cei doi copii minori şi-au schimbat domiciliul la adresa din municipiul Giurgiu, str. x, jud. Giurgiu, abia la 8 octombrie 2020, instanţa a apreciat că schimbarea domiciliului pârâtei pe parcursul procesului nu are vreo consecinţă asupra competenţei Judecătoriei Piteşti, care rămâne competentă să judece procesul.

IV. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Piteşti, sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B., solicitând instanţei să i se încuviinţeze un program de legături personale cu minorii C. şi D..

În speţă, instanţele în conflict au considerat, în mod corect, că sunt aplicabile dispoziţiile art. 114 alin. (1) C. proc. civ., ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

Potrivit acestor dispoziţii, "Dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită."

De asemenea, conform prevederilor art. 265 C. civ., toate măsurile date prin Carta a II-a "Despre familie" în competenţa instanţei judecătoreşti, toate litigiile privind aplicarea dispoziţiilor acestei cărţi, precum şi măsurile de ocrotire a copilului prevăzute în legi speciale sunt de competenţa instanţei de tutelă.

Potrivit acestor dispoziţii, instanţei de tutelă îi revine, printre altele, competenţa de soluţionare a cererilor având ca obiect: stabilirea locuinţei copilului minor, potrivit art. 400 alin. (1) C. civ., modalităţile de exercitare a dreptului părintelui separat de copil de a avea legături personale cu acesta, potrivit art. 401 C. civ., stabilirea contribuţiei fiecărui părinte la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională a copiilor, în conformitate cu art. 402 alin. (1) C. civ., precum şi modificarea măsurilor luate cu privire la copil, potrivit art. 403 C. civ.

Conflictul negativ de competenţă a fost determinat de stabilirea diferită, de către instanţele aflate în conflict, a momentului în funcţie de care se stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei.

Din examinarea actelor dosarului, Înalta Curte constată că la data introducerii cererii de chemare în judecată, 13 februarie 2020, minorii C. şi D. locuiau împreună cu pârâta-reclamantă B., având domiciliul în satul Ştefăneştii Noi, oraş Ştefăneşti, str. x, jud. Argeş, astfel cum reiese din referatul privind rezultatul interogării evidenţelor Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei şi Administrare a Bazelor de Date, care se coroborează cu adeverinţa nr. x din 6 februarie 2020 eliberată de Şcoala Gimnazială Lexford Castel din Piteşti .

Raportat la situaţia de fapt reţinută, se constată că, la data introducerii acţiunii, reşedinţa minorilor se afla în sat Ştefăneştii Noi, judeţul Argeş, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Piteşti.

Înalta Curte reţine că, prin aplicarea dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ., instanţa competentă se determină în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite la data sesizării instanţei.

Astfel, în ceea ce priveşte schimbarea domiciliului minorilor după data sesizării instanţei, Înalta Curte constată că devin incidente dispoziţiile art. 107 alin. (2) C. proc. civ., care stabilesc, cu caracter de regulă generală, că "Instanţa rămâne competentă să judece procesul chiar dacă, ulterior sesizării, pârâtul îşi schimbă domiciliul sau sediul."

Aceste dispoziţii reglementează expres momentul determinării instanţei competente, respectiv acela al sesizării instanţei, fiind aplicabile inclusiv cererilor în materie de tutelă şi familie, astfel încât sunt nerelevante orice schimbări ulterioare referitoare la domiciliul sau reşedinţa persoanei ocrotite.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 135 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2022.