Negative territorial conflict resolved: enforcement challenge assigned solely to Cluj-Napoca District Court under uniqueness principle.

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Haţeg, la 23 septembrie 2021, sub nr. x/2021, contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul B., anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. x/2021 al B.E.J. C., anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 8694/CC/2021, pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, precum şi anularea popririlor şi a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare.

În motivare a arătat că a încheiat cu intimatul un contract de împrumut cu garanţie la 13 noiembrie 2020, autentificat de B.I.N. D., prin care a împrumutat suma de 4.200 euro. Contestatorul a garantat împrumutul cu un imobil teren extravilan situat pe raza locaităţii Ruşi, comuna Bretea Română şi s-a obligat să restituie suma până la 13 mai 2021.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 118 din 25 februarie 2022, Judecătoria Haţeg a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa soluţionării contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

La pronunţarea soluţiei a dat eficienţă prevederilor art. 714 alin. (1) C. proc. civ., care stabilesc în sarcina instanţei de executare competenţa de soluţionare a contestaţiei, iar aceasta, potrivit art. 651 din acelaşi cod, este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

A avut în vedere că domiciliul debitorului A. este în municipiul Cluj-Napoca, judeţ Cluj.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Cluj-Napoca, prin sentinţa civilă nr. 2729 din 11 mai 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Haţeg şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În considerentele hotărârii, a reţinut că prin cererea de executare silită, creditorul B. a solicitat executarea silită a debitorului A. în baza titlului executoriu reprezentat de contractul de ipotecă autentificat sub nr. x/13.11.2020 de E., modificat prin actul adiţional nr. x, autentificat prin încheierea nr. 685/14.05.2021 de acelaşi notar public. Prin contractul de împrumut cu garanţie imobiliară autentificat prin încheierea de autentificare nr. 1398 din 13.11.2020 de E. s-a constituit o ipotecă asupra terenului extravilan situat pe raza localităţii Rusi, intabulat în CF nr. x Bretea Romana, de sub B1, nr. top. x, teren dobândit ca bun propriu.

A constatat că prevederile art. 714 C. proc. civ. reprezintă o normă de competenţă de ordine publică prin raportare la art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ. şi stabilesc competenţa teritorială a instanţei în cazul cererii având ca obiect contestaţie la executare.

Deşi competenţa teritorială este exclusivă în cazul unei asemenea cereri, iar, de regulă, competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare revine instanţei de executare, în cazul urmăririi silite a bunurilor imobile, legiuitorul a reglementat un caz de competenţă teritorială exclusivă alternativă prin intermediul art. 714 alin. (2) C. proc. civ. Astfel, în cazul executării silite imobiliare, contestatorul are alegerea între două instanţe deopotrivă competente, respectiv între instanţa de executare (în speţă Judecătoria Cluj-Napoca prin raportare la prevederile art. 651 C. proc. civ. şi a faptului că domiciliul debitorului se află în Cluj-Napoca) şi judecătoria de la locul situării imobilului (Judecătoria Haţeg).

Or, contestatorul a ales să învestească judecătoria de la locul situării imobilului, respectiv Judecătoria Haţeg, alegere care îi revine în mod exclusiv prin raportare la prevederile art. 116 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Obiectul cauzei îl reprezintă contestaţia la executare, prin care contestatorul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul B., anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. x/2021 al B.E.J. C., anularea încheierii de încuviinţare a executării silite nr. 8694/CC/2021, pronunţate de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2021, precum şi anularea popririlor şi a încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) C. proc. civ., iar norma înscrisă în art. 651 alin. (3) din acelaşi cod defineşte instanţa de executare ca fiind judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Potrivit art. 651 alin. (3) C. proc. civ. "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.".

În speţă, prin încheierea civilă nr. 8694 din 12 august 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Cluj-Napoca a încuviinţat executarea silită la cererea creditorului B. împotriva debitorului A. în temeiul titlului executoriu reprezentat de contractul de împrumut cu garanţie imobiliară, cu actul adiţional nr. x autentificat sub nr. x la 13 noiembrie 2020 de B.I.N. D., pentru recuperarea sumei de 14.200,00 euro reprezentând debit euro la care se adaugă şi cheltuieli de executare.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea menţionată, a Judecătoriei Cluj-Napoca, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, revine acestei instanţe, ca instanţă de executare potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, astfel cum se dispune în art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, odată stabilită instanţa de executare, aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

Acest raţionament este în acord cu Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reţinute în această decizie, s-a statuat în paragraful 71 că, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestaţiei la titlu, spre exemplu - toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare."

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Cluj-Napoca este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.

Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj - Napoca.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2022.