Jurisdictional conflict over fiscal garnishment: "seat of the third-party debtor" defined as account-holding branch rather than registered headquarters

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea formulată sub nr. x/2021, creditorul Municipiul Aiud a formulat, în contradictoriu cu debitorul A. şi terţul poprit B. S.A. cerere de menţinere a popririi asupra terţului poprit, pe sumele datorate debitorului, până la concurenţa sumei de 206 RON.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 10274 din 26 noiembrie 2021, Judecătoria Braşov a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării pricinii în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut incidenţa prevederilor art. 237 alin. (1) din Legea nr. 207/2015, conform cărora "Dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi.’’ Aşadar, competenţa a fost determinată raportat la sediul terţului poprit la care este arondat.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, prin sentinţa civilă nr. 3503 din 21 aprilie 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Braşov şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

În motivare, a arătat că, în materia analizată, instanţa competentă să se pronunţe asupra cererii de menţinere a popririi este cea de la sediul terţului poprit.

Din actele dosarului de executare nr. 3276/30.08.2017, rezultă că adresa de înfiinţare a popririi a fost transmisă terţului poprit B. S.A., aceeaşi adresă a terţului poprit fiind menţionată, de altfel, şi în cuprinsul cererii de chemare în judecată formulată de creditorul Municipiul Aiud prin primar. De altfel, terţul poprit B. S.A., cu sediul în Braşov, a formulat răspuns la adresa de înfiinţare a popririi emisă de organul de executare, solicitând în mod expres şi transmiterea corespondenţei ulterioare la acelaşi sediu din Braşov.

În acest context, s-a apreciat lipsită de relevanţă împrejurarea că B. S.A. are sediul social în Bucureşti, întrucât prevederile art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală trebuie interpretate în sensul că prin sediul terţului poprit se înţelege locul unde sunt deschise efectiv conturile debitorului, iar nu sediul central cu care acesta figurează înscris în evidenţe.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Obiectul cauzei îl reprezintă cererea formulată de creditorul Municipiul Aiud în contradictoriu cu debitorul A. şi terţul poprit B. S.A., de menţinere a popririi asupra terţului poprit, pe sumele datorate debitorului, până la concurenţa sumei de 206 RON.

În vederea determinării competenţei instanţei pentru o astfel de cerere, prezintă relevanţă dispoziţiile art. 237 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015, care statuează că dacă terţul poprit înştiinţează organul de executare silită că nu datorează vreo sumă de bani debitorului urmărit, dar din informaţiile şi documentele deţinute organul fiscal are indicii că terţul poprit datorează asemenea sume debitorului, precum şi în cazul în care se invocă alte neregularităţi privind înfiinţarea popririi, instanţa judecătorească în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau sediul terţului poprit, la cererea organului de executare silită ori a altei părţi interesate, pe baza probelor administrate, dispune cu privire la menţinerea sau desfiinţarea popririi.

Calitatea de terţ poprit o are B. S.A., aspect ce rezultă din actele dosarului de executare, respectiv adresa de înfiinţare a popririi şi răspunsul unităţii bancare, prin care solicită expres transmiterea corespondenţei la acelaşi sediu din Braşov, neputând fi avută în vedere adresa de la sediul central, din Bucureşti, deoarece prevederile art. 237 alin. (1) Codul de procedură fiscală au semnificaţia că sediul terţului poprit este reprezentat de locul unde figurează deschise efectiv conturile debitorului.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Braşov, de la sediul terţului poprit.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Braşov.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2022.