Resumption of suspended succession litigation without formal inheritance certificate: sufficiency of civil status documents and court's duty to examine succession status.

Şedinţa publică din data de 16 iunie 2022

asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată şi încheierea atacată

La 3 decembrie 2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor şi Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, a solicitat soluţionarea în fond a notificării înregistrate în cadrul Primăriei Municipiului Sighişoara cu nr. x/2001 ce se referă la imobilul situat în str. x, judeţ Mureş - casă şi teren înscris în CF nr. x Sighişoara sub nr. top x, în sensul validării Dispoziţiei nr. 606/16.05.2006, emise de Primarul Municipiului Sighişoara prin care s-a propus acordarea de despăgubiri după deducerea despăgubirilor acordate în baza Legii nr. 112/1995. A mai solicitat stabilirea cuantumului despăgubirilor prin puncte cuvenit reclamantei pentru imobilul menţionat şi obligarea pârâtei Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare, cu plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 1000 din 10 mai 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a V-a civilă a admis cererea de chemare în judecată şi a obligat pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor la emiterea deciziei de compensare pentru imobilul situat în str. x, fost 114, oraş Sighişoara, respectiv teren în suprafaţă de 198 mp şi construcţie de 138,31 mp, la care se adaugă anexa de 10 mp, la un punctaj de 82580.

Împotriva acestei hotărâri a formulat apel pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, entitate ce îşi desfăşoară activitatea la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a suspendat judecata apelului în temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., întrucât, în urma constatării decesului intimatei reclamante A., nu s-a depus un certificat de moştenitor de pe urma acesteia, conform rezoluţiei instanţei, certificat care, potrivit art. 1133 C. civ., face dovada calităţii de moştenitor legal sau testamentar.

La 18 mai 2020, moştenitorii intimatei defuncte, B., C. şi D. au formulat cerere de repunere a pricinii pe rol, învederând că au ataşat la dosar actele de stare civilă ce atestă dovada calităţii lor de moştenitori legali după defuncta A..

Prin încheierea din 13 iulie 2020 a fost respinsă cererea de repunere pe rol şi menţinută măsura suspendării litigiului pe motivul nedepunerii certificatului de moştenitor de pe urma defunctei.

2. Recursul exercitat în cauză

Ultima încheiere pronunţată a fost atacată pe calea recursului de către pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Aceasta a susţinut că încheierea din 13 iulie 2020 este nelegală, deoarece a depus toate diligenţele pentru introducerea în cauză a moştenitorilor defunctei.

A relevat că, prin cererea depusă la 18 mai 2020, moştenitorii părţii decedate au solicitat repunerea pe rol a cauzei suspendate la termenul din 18 noiembrie 2019. De asemenea, a fost exprimat din partea acestora acordul privind continuarea judecăţii şi menţinerea mandatului dat de autorul lor.

A învederat şi că a făcut demersuri la Camera Notarilor Publici Târgu Mureş pentru a comunica informaţii privind moştenitorii numitei A., însă nu a fost furnizat niciun răspuns.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate şi continuarea judecăţii în contradictoriu cu moştenitorii defunctei reclamante.

3. Procedura de filtru

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la întocmirea raportului de admisibilitate în principiu a recursului, reţinând că partea are deschisă calea de atac a recursului împotriva încheierii atacate şi că aceasta a fost promovată în termen.

Completul de filtru C4 a constatat că raportul întruneşte condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (3) C. proc. civ. şi a dispus comunicarea acestuia în vederea formulării unor puncte de vedere.

Părţile cauzei nu şi-au exprimat poziţia procesuală cu privire la raport.

4. Apărările în recurs

Intimata Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor nu a formulat întâmpinare, deşi i s-a comunicat cererea de recurs.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând încheierea atacată, Înalta Curte constată că recursul promovat de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În drept, potrivit dispoziţiilor art. 6 alin. (1) C. proc. civ., orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale într-un mod echitabil, în termen optim şi previzibil, de către o instanţă independentă, imparţială şi stabilită de lege. În acest scop, instanţa este datoare să dispună toate măsurile permise de lege şi să asigure desfăşurarea cu celeritate a judecăţii. În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (2) C. proc. civ., judecătorul este în drept să ceară părţilor să prezinte explicaţii, oral sau în scris, cu privire la orice împrejurări de fapt pe care acestea le invocă, iar, potrivit alin. (3), poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condiţiile legii. Prin dispoziţiile art. 11 din acelaşi cod, se statuează, totodată, cu privire la îndatorirea terţilor de a sprijini, în condiţiile legii, realizarea justiţiei.

Faţă de dispoziţiile legale menţionate, judecătorul cauzei este în drept să solicite părţilor sau, după caz, terţilor, explicaţii cu privire la împrejurări de fapt despre care au cunoştinţă sau cu privire la care pot obţine informaţii pentru a statua, în conformitate cu dispoziţiile legale, cu privire la impedimentele procedurale intervenite pe parcursul procesului.

În caz de deces a uneia dintre părţile litigante, potrivit dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., judecata cauzei se suspendă până la introducerea în cauză a moştenitorilor. Un astfel de eveniment nu poate ţine însă în loc judecata, în mod nelimitat, cu atât mai puţin în situaţia în care partea interesată în continuarea judecăţii a făcut demersurile necesare şi posibile din punct de vedere al poziţiei sale procesuale şi a identificat succesibilii persoanei decedate.

În această situaţie, dacă informaţiile relative la succesiunea persoanei decedate nu sunt satisfăcătoare, revine instanţei de judecată, în baza rolului activ, îndatorirea de a solicita informaţii suplimentare de la terţii care le deţin, pentru a clarifica care este stadiul procedurii succesorale sau, după caz, de a statua, în raport cu dispoziţiile din materie succesorală, cu privire la cadrul procesual în care urmează să se desfăşoare judecata.

În speţa supusă analizei, se constată că judecata litigiului având ca obiect obligaţie de a face, întemeiată pe Legea nr. 10/2001 - Legea nr. 165/2013, a fost suspendată în apel prin încheierea din 18 noiembrie 2029, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, ca urmare a decesului reclamantei A., intervenit la 8 mai 2029.

Ulterior producerii decesului, numiţii B., C. şi D. au formulat cerere de repunere pe rol a pricinii, solicitând reluarea judecăţii dosarului în calitate de moştenitori ai părţii decedate (soţ supravieţuitor şi fii), ataşând în acest sens actele de stare civilă: certificat de deces, naştere şi căsătorie . Au menţionat că nu deţin certificat de moştenitor, iar instanţa de judecată în procedura de acordare a măsurilor reparatorii în baza Legii nr. 10/2001, în baza actelor de stare civilă, are competenţa de a concluziona cu privire la calitatea de moştenitori şi de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii. De asemenea, au confirmat mandatul acordat de autorul lor prin depunerea unei noi împuterniciri avocaţiale, la fila x din acelaşi dosar.

Însă, Curtea prin încheierea din 13 iulie 2020 a respins repunerea pe rol şi a menţinut măsura de suspendare.

Este adevărat că în cauză nu s-a făcut dovada calităţii de moştenitor a numiţilor B., C. şi D., astfel cum s-a observat şi la termenul de judecată din 13 iulie 2020, dar au fost furnizate suficiente indicii pe baza cărora instanţa de apel putea continua judecata apelului, prin citarea în proces a succesibililor cu menţiunea de a face dovada calităţii de moştenitori ai defunctei prin depunerea certificatului de moştenitor sau a declaraţiei de acceptare a succesiunii.

În atare condiţii, soluţia de respingere a cererii de repunere pe rol şi de menţinere a suspendării prin prisma art. 412 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. este greşită, critica recurentei pe acest aspect vădindu-se fondată, de natură a determina admiterea recursului, casarea încheierii din 13 iulie 2020 şi trimiterea procesului la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pentru continuarea judecăţii, în baza art. 496 alin. (1) şi 497 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În rejudecare, instanţa va cerceta, manifestând rol activ, prin administrarea de probatorii şi în acord cu dispoziţiile legale din materie succesorală, care dintre succesibilii părţii decedate urmează să preia calitatea procesuală activă a autorului său (de intimaţi în apelul formulat de pârâta Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor), în scopul finalizării judecăţii, care nu poate sta în loc nelimitat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor împotriva încheierii de şedinţă din 13 iulie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pronunţate în dosarul nr. x/2018.

Casează încheierea atacată şi trimite cauza la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, pentru continuarea judecăţii.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 iunie 2022.