Parental authority dispute assigned to Slatina court on minor's effective residence.

Şedinţa publică din data de 14 iunie 2022

Asupra conflictului negativ de competenţă:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slatina, la data de 30 martie 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună delegarea autorităţii părinteşti cu privire la fiica sa minoră, C..

În drept, au fost invocate prevederile art. 148-151, art. 530 C. proc. civ. şi art. 104-108 din Legea nr. 272/2004, republicată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 1549 din 14 aprilie 2022, Judecătoria Slatina a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive, invocată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., în favoarea Judecătoriei Roşiorii de Vede.

Pentru a pronunţa această hotărâre, faţă de obiectul cererii, instanţa a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 114 alin. (1) C. proc. civ. ce instituie competenţa teritorială exclusivă în favoarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.

A apreciat că independent de situaţia faptică, ce a rezultat din anchetele sociale efectuate de către autorităţile tutelare la domiciliul părţilor, primează locuinţa "în sensul legii", adică nu cea la care minora C. locuieşte în fapt la data formulării cererii de chemare în judecată ce face obiectul prezentei cauze, ci locuinţa părintelui faţă de care s-a stabilit filiaţia (mama), aflată în Roşiorii de Vede, potrivit dispoziţiilor art. 114 coroborat cu art. 92 C. proc. civ.

Totodată, a avut în vedere şi dispoziţiile Legii nr. 272/2004, potrivit cărora procedura de notificare se realizează la domiciliul părintelui, iar apoi, în caz de admitere a cerere de delegarea temporară a autorităţii părinteşti, se comunică şi primarului de la domiciliul persoanei căreia i se acordă delegarea autorităţii părinteşti

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Judecătoria Roşiorii de Vede, prin sentinţa nr. 914 din 25 mai 2022, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu; a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă; a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa a apreciat că noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a minorului din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ. trebuie interpretată în sensul de locuinţă efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor.

Or, din referatul de anchetă socială efectuată de Autoritatea Tutelară Slatina, rezultă că minora C. locuieşte în mod statornic la adresa pârâtului B. din Slatina, judeţul Olt.

II. Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina, în considerarea argumentelor ce succed:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat să se dispună delegarea autorităţii părinteşti cu privire la fiica sa minoră, C..

În stabilirea competenţei de soluţionare a acestui demers judiciar, atât Judecătoria Slatina, cât şi Judecătoria Roşiorii de Vede, s-au raportat la dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., normă specială ce instituie o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită în privinţa cererilor ce vizează ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie spre deosebire de cererile patrimoniale ori privitoare la drepturi de care părţile pot dispune, în sensul art. 126 alin. (1) C. proc. civ., însă izvorul conflictului negativ de competenţă îl reprezintă interpretarea diferită a sintagmei "domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită".

Astfel, Judecătoria Slatina a reţinut că instanţa competentă este cea de la domiciliul părintelui în raport de care s-a stabilit filiaţia (mama), în timp ce Judecătoria Roşiorii de Vede a apreciat că prezintă relevanţă domiciliul în sens larg (locuinţa efectivă).

Noţiunea de ocrotire a persoanei fizice nu este definită expres de legiuitor, însă poate fi regăsită în cuprinsul Titlului III din Cartea I "Despre persoane" din C. civ. (art. 104-186).

Astfel, art. 106 C. civ. stabileşte că ocrotirea minorului se realizează prin părinţi, doar în subsidiar, atunci când copilul este lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părintească, sunt instituite măsuri speciale de protecţie alternativă.

În situaţia în care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea părinţilor săi, Legea nr. 272/2004 stabileşte că instanţa judecătorească este autoritatea competentă să se pronunţe, luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la persoana care exercită drepturile şi îndeplineşte obligaţiile părinteşti.

Din coroborarea acestor prevederi legale rezultă că acţiunile având ca obiect modalitatea de exercitare a autorităţii părinteşti (drepturile şi îndatoririle părinţilor cu privire la persoana şi bunurile copilului) şi stabilirea domiciliului unui minor se circumscriu sferei noţiunii de ocrotire a minorilor şi, implicit, sferei noţiunii de ocrotire a persoanelor fizice.

Noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a persoanei ocrotite, astfel cum este reglementată de dispoziţiile art. 114 C. proc. civ., se interpretează prin prisma raţiunii pe care legiuitorul a avut-o în vedere în această materie, prin stabilirea unor norme de competenţă teritoriale derogatorii de la dreptul comun, în acord cu principiul ocrotirii interesului superior al minorului, care guvernează această materie.

Astfel, necesitatea stabilirii competenţei teritoriale în favoarea instanţei în circumscripţia căreia se află domiciliul minorului a pornit de la împrejurarea că, în cadrul acestei proceduri speciale, se impune, de cele mai multe ori, administrarea de probatorii referitoare la condiţiile în care minorul trăieşte, inclusiv ascultarea minorului.

Or, pentru o administrare cât mai eficientă şi facilă a probelor, în cererile privind ocrotirea persoanei fizice, noţiunea de domiciliu sau de reşedinţă a minorului din cuprinsul dispoziţiilor art. 114 C. proc. civ., trebuie interpretată în sensul de locuinţă efectivă a minorului, respectiv domiciliul acestuia de fapt.

În cauza dedusă judecăţii, aşa cum rezultă din acţiunea introductivă de instanţă, reclamanta este plecată mereu la muncă în străinătate, iar minora C. domiciliază la adresa din Slatina, str. x, alături de verişorul reclamantei, B., soţia acestuia D. şi fiul lor E., proprietar al imobilului situat la adresa menţionată, potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 06 ianuarie 2017 la F. şi G. .

Aceste aspecte rezultă şi din referatul de anchetă socială nr. 3535 din 13 aprilie 2022, întocmit de Direcţia de Asistenţă Socială Slatina din cadrul Consiliului Local al municipiului Slatina, efectuată la domiciliul pârâtului, în care se arată că la plecarea din ţară reclamanta a lăsat-o pe fiica sa în grija domnului B. şi a concubinei sale, dar şi din referatul de anchetă socială nr. 7129 din 08 aprilie 2022 întocmit de Direcţia de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei municipiului Roşiorii de Vede, efectuată la domiciliul reclamantei, potrivit căruia reclamanta este plecată în Anglia unde locuieşte de mai mulţi ani, iar minora a crescut de mică la rudele paterne, în Slatina, mama nu a păstrat legătura cu minora şi nici nu s-a implicat în creşterea acesteia .

Faptul că minora locuieşte cu pârâtul în Slatina a fost confirmat şi de către apărătorul reclamantei la termenul de judecată din 27 mai 2022, acordat în dosarul nr. x/2022 al Judecătoriei Roşiorii de Vede .

În determinarea competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, apreciind că domiciliul reprezintă un atribut de identificare a persoanei fizice, iar noţiunea de domiciliu este definită de art. 87 C. civ., în capitolul referitor la identificarea persoanei fizice, ale cărui dispoziţii prevăd că "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor şi libertăţilor sale civile, este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală."

Prin urmare, reţinând că la data introducerii acţiunii domiciliul în fapt al minorei era la adresa pârâtului B. din Slatina, judeţul Olt, localitate aflată în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Slatina, Înalta Curte constată că aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea dedusă judecăţii, urmând a dispune în acest sens, pe calea prezentului regulator de competenţă, conform art. 135 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Slatina.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 14 iunie 2022.