Civil liability for road defects and victim's contributory negligence in traffic accident

Şedinţa publică din data de 08 iunie 2022

Asupra cererii de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila, secţia a II-a civilă, la 21.01.2019, reclamanţii A., B. şi C. au solicitat obligarea pârâtei Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Brăila prin Consiliul Judeţean la plata sumei de 24.000 RON reprezentând daune materiale şi a sumei de 1.000.000 RON reprezentând daune morale, cu cheltuieli de judecată.

În motivare, s-a arătat, în esenţă, că din cauza unor gropi în carosabil, reclamanţii au suferit un accident auto, în urma căruia a decedat fiica reclamanţilor A. şi B., în drept fiind invocate prevederile art. 1349, art. 1381, art. 1382, art. 1385, art. 1386, art. 1387, art. 1390, art. 1391 alin. (2) şi art. 1392 C. civ.

Precizări de acţiune şi chemare în garanţie

Prin cererea depusă la data de 18.02.2019 reclamanţii au precizat că înţeleg să cheme în judecată în calitate de pârâţi atât pe Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Brăila, cât şi pe Consiliul Judeţean Brăila.

Pârâta Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Brăila a formulat cerere de chemare în garanţie a S.C. D. S.A., solicitând obligarea acesteia la plata sumelor pretinse de reclamanţi prin cererea de chemare în judecată, respectiv la plata sumei de 24.000 RON reprezentand daune materiale, cât şi a sumei de 1.000.000 RON reprezentand daune morale, cu cheltuieli de judecată.

Prin precizările depuse la data de 9.09.2019, reclamanţii au indicat suma de 11.910 RON reprezentând daune materiale, respectiv cheltuieli efectuate cu înmormântarea şi datinile creştineşti.

Pârâtul Consiliul Judeţean Brăila a formulat cerere de chemare în garanţie a S.C. D. S.A., solicitând obligarea acestuia la plata sumelor pretinse de reclamanţi prin cererea de chemare în judecată, respectiv la plata sumei de 24.000 RON reprezentând daune materiale cât şi a sumei de 1.000.000 RON reprezentând daune morale, cu cheltuieli de judecată.

Prin precizările depuse la 25.06.2020, reclamanţii au precizat cuantumul daunelor morale astfel: reclamantul A. a solicitat suma de 400.000 RON, reclamanta B. a solicitata suma de 400.000 RON, iar reclamanta C. a solicitat suma de 200.000 RON.

2. Hotărârea tribunalului

Prin sentinţa civilă nr. 327 din 22.07.2020 pronunţată de Tribunalul Brăila, prima instanţă a respins excepţiile lipsei calităţii procesual pasive ale pârâţilor Unitatea Administrativ Teritorială a Judeţului Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila. Totodată, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila, a obligat pârâţii să plătească reclamanţilor A. şi B. suma de 5955 RON cu titlu de daune materiale şi câte 50.000 RON cu titlu de daune morale.

Faţă de reclamanta C. pârâtele au fost obligate la suma de 25.000 RON cu titlu de daune morale.

A admis cererea de chemare în garanţie formulată de Unitatea Administrativ Teritorială a Judeţului Brăila în contradictoriu cu chemata în garanţie S.C. D. S.A. şi a obligat pe chemata în garanţie S.C. D. S.A. să plătească pârâtei Unitatea Administrativ -Teritorială a Judeţului Brăila suma totală de 130.955 RON.

A dispus compensarea cheltuielilor de judecată, respingând şi cererea S.C. D. S.A. privind plata cheltuielilor de judecată.

3. Hotărârea curţii de apel

Prin decizia nr. 63 A din 19 aprilie 2021, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca nefondate, apelurile declarate de pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila, de reclamanţii A., B., C. şi apelanta chemată în garanţie S.C. D. S.A. împotriva sentinţei civile nr. 327 din 22.07.2020 pronunţate de Tribunalul Brăila.

În motivare, a reţinut ca situaţie de fapt că la 30.05.2016, E., fiica şi respectiv sora reclamanţilor, conducea autoturismul marca x cu numărul de înmatriculare x pe DJ211A, în afara localităţii, pe sensul de mers Viziru către Bordei Verde.

Din materialele de cercetare penală, a reieşit că în zona accidentului nu erau montate indicatoare rutiere, iar pe carosabil existau gropi

Instanţa a reţinut că accidentul analizat, în urma căruia şi-a pierdut viaţa fiica respectiv sora reclamanţilor, s-a produs în afara localităţii, pe un sector de drum al DJ211A ce va fi analizat ca drum fără denivelări, şi care la momentul producerii accidentului avea pe carosabil, în acea zonă, două gropi de dimensiuni mari. Viteza cu care circula conducătoarea auto a fost stabilită prin expertiză ca fiind de 85 km/h.

Potrivit art. 48 din O.U.G. nr. 195/2002 şi din concluziile raportului de expertiză auto, curtea a reţinut că accidentul ar fi putut fi evitat dacă conducătoarea auto ar fi circulat prudent şi ar fi redus viteza, luând măsura frânării când a observat pericolul de pe carosabil, adică gropile. Condiţiile erau bune din puncte de vedere al vizibilităţii (accident ziua, la ora 15:30), fără trafic intens în zonă, astfel că gropile ar fi putut fi observate de la distanţa minimă necesară frânării. În plus, conform măsurătorilor, exista spaţiu pe carosabil pentru ocolirea lor, iar cu viteză de 50 km/h chiar trecând prin gropi nu ar fi fost pusă în pericol siguranţa traficului.

Prin urmare, curtea a reţinut, la rândul său, o culpă a victimei în producerea accidentului, constând în neadaptarea vitezei la condiţiile de drum pentru a efectua manevre în condiţii de siguranţă.

Această culpă nu înlătură însă răspunderea pârâţilor, faţă de prevederile art. 1371 alin. (1) C. civ., potrivit cărora, în cazul în care victima a contribuit cu intenţie sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu l-a evitat, în tot sau în parte, deşi putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ţinut numai de partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.

S-a reţinut că fapta ilicită a pârâtelor constă în aceea că în calitatea lor de proprietar (Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Brăila conform Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 201/2018) şi administrator (Consiliul Judeţean Brăila conform art. 22 din O.G. nr. 43/1997) ai DJ 211A, nu au luat măsuri pentru repararea şi semnalizarea gropilor din asfalt şi verificarea instalării indicatoarelor rutiere adecvate (inclusiv drum cu denivelări) la începutul şi sfârşitul sectorului de drum.

Cu privire la prejudiciu, curtea a reţinut că prejudiciul material este alcătuit din cheltuielile cu înmormânarea defunctei.

Prejudiciul moral rezultă din pierderea rudei apropiate, iar legătura de cauzalitate dintre faptă şi prejudiciu este clară, întrucât prezenţa gropilor în carosabil şi lipsa măsurilor de semnalizare a obstacolului din carosabil, în concurs cu fapta conducătorului auto de a nu adapta viteza la condiţiile de drum, au favorizat producerea accidentului rutier finalizat prin decesul victimei

Faţă de cele reţinute anterior, curtea a constatat că sunt întrunite toate condiţiile atragerii răspunderii civile delictuale a pârâţilor, cu această motivare fiind înlăturate criticile chematei în garanţie, a pârâţilor.

Cu privire la soluţionarea cererii de chemare în garanţie, curtea a reţinut că raportul contractual s-a stabilit între chemata în garanţie S.C. D. S.A. şi pârâtul Judeţul Brăila (reprezentat prin Consiliul Judeţean Brăila), dar răspunderea civilă delictuală nu a fost stabilită în solidar pentru cei doi pârâţi. Aceasta deoarece ar fi imposibil de executat o obligaţie de către Consiliul Judeţean, în condiţiile în care această entitate nu are un patrimoniu propriu, ci reprezintă un organ deliberativ, care îşi execută deciziile printr-un aparat propriu, toate acţiunile şi deciziile sale reflectându-se în patrimoniul Unităţii Administrativ-Teritoriale, în speţă Judeţul Brăila.

Prin urmare, dată fiind întrunirea condiţiilor chemării în garanţie, întreaga sumă ce reprezintă despăgubiri datorate de Unitatea Administrativ-Teritorială Consiliul Judeţean şi Consiliul Judeţean (autorităţi care la nivel al patrimoniilor se confundă şi reprezintă o unică entitate) au fost corect puse în sarcina chematei în garanţie.

În plus, a arătat că obligaţia de garanţie decurge din prevederile art. 12 la Contractul de lucrări nr. x/27.10.2015 încheiat între pârâtul Judeţul Brăila prin pârâtul Consiliul Judeţean Brăila şi chemata în garanţie S.C. D. S.A..

Referitor la apelul reclamanţilor, a reţinut că, din probatoriul readministrat în cauză, nu a fost înlăturată concluzia referitoare la culpa comună, atât a defunctei cât şi a pârâţilor.

Producerea accidentului nu a fost generată exclusiv de existenţa gropilor în carosabil sau de lipsa indicatorului rutier, ci această împrejurare a venit în concurs cu modul în care conducătorul auto a circulat, în condiţii de zi, vreme şi vizibilitate bună, fără a observa din timp gropile şi a încetini viteza, ci optând pentru ocolirea lor, dar fără reducerea vitezei. La susţinerea concluziei privind vinovăţia comună au fost avute în vedere şi concluziile expertului tehnic auto, din care rezultă posibilitatea evitării accidentului de către victimă.

Cheltuielile materiale au fost dovedite doar în suma de 11.910 RON, iar cele morale au fost păstrate, instanţa apreciind că valoarea acestora este proporţională cu venitul mediul din România şi practica judiciară a instanţelor.

4. Recursul

Împotriva deciziei menţionate la pct. 3, pârâţii Unitatea Administrativ-Teritorială Brăila şi Consiliul Judeţean Brăila au formulat recurs.

Au susţinut că hotărârea recurată conţine motive străine inserate de instanţa de apel, cum ar fi referirea la Unitatea Administrativ-Teritorială Brăila Galaţi, care nu este parte în dosar.

De asemenea, au apreciat că nu sunt întrunite, cumulativ, condiţiile răspunderii civile delictuale, sens în care au invocat art. 48 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2002

O altă critică a vizat aplicarea greşită a normelor de drept material; greşit a reţinut instanţa că, deşi accidentul este culpa victimei, totuşi răspunderea incumbă şi pârâtelor existenţa gropilor în asfalt.

Cu privire la acest aspect, au subliniat că drumul respectiv ar fi fost semnalizat cu indicator de 30 km/h, iar victima ar fi depăşit această viteză cu încă 54 km/h, ceea ce înseamnă că îi revine întreaga responsabilitate a accidentului.

5. Declaraţia de renunţare la recurs

La 30 martie 2022, recurenţii pârâţi Consiliul Judeţean Brăila şi Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Brăila au depus cerere de renunţare la judecata recursului declarat împotriva deciziei nr. 63/A din 19 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019, învederând împrejurarea că, între părţile litigante, s-a încheiat o tranzacţie, prin care s-a convenit achitarea sumei de 130.955 RON, cu consecinţa renunţării reclamanţilor la sumele reprezentând diferenţele dintre daunele materiale şi morale solicitate prin cererea introductivă şi sumele acordată deja de instanţe.

Cererea de renunţare la judecata recursului a fost însoţită de tranzacţia încheiată la 14 februarie 2022, încheiată şi semnată, pe de-o parte, de A., B. şi C., în calitate de reclamanţi/creditori şi, pe de altă parte, de D. S.A., în calitate de chemat în garanţie/debitor şi de copii ale ordinelor de plată, cu care s-a făcut dovada plăţii în favoarea reclamanţilor a sumelor de bani prevăzute de sentinţa nr. 327 din 2020 a Tribunalului Brăila şi nominalizate în cuprinsul tranzacţiei.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Asupra cererii de renunţare la judecata recursului, formulată de pârâţii Consiliul Judeţean Brăila şi Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Brăila, Înalta Curte reţine următoarele:

Conform dispoziţiilor art. 404 din C. proc. civ.:

"(1) Partea prezentă la pronunţarea hotărârii poate renunţa, în condiţiile legii, la calea de atac, făcându-se menţiune despre aceasta într-un proces-verbal semnat de preşedinte şi de grefier.

(2) Renunţarea se poate face şi ulterior pronunţării, chiar şi după declararea căii de atac, prin prezentarea părţii înaintea preşedintelui instanţei sau a persoanei desemnate de acesta ori, după caz, prin înscris autentic care se va depune la grefa instanţei, atât timp cât dosarul nu a fost înaintat la instanţa competentă, dispoziţiile alin. (1) aplicându-se în mod corespunzător."

La rândul său, art. 463 alin. (1) din C. proc. civ. prevede "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre".

Înalta Curte reţine că procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, în conţinutul căruia intră şi dreptul părţilor de a face acte procedurale de dispoziţie cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii sau la mijloacele procedurale prin care se pot recunoaşte ori stabili aceste drepturi.

Prin urmare, renunţarea la judecată reprezintă un act procedural de dispoziţie permis părţilor în procesul civil.

În cauză, recurenţii pârâţi au depus cererea de renunţare la judecata recursului, la care au ataşat tranzacţia încheiată şi semnată, pe de-o parte, de A., B. şi C., în calitate de reclamanţi/creditori şi, pe de altă parte, de D. S.A., în calitate de chemat în garanţie/debitor, prin care au înţeles să stingă litigiul ce face obiectul dosarului pendinte, cu obligaţia chematei în garanţie de a achita sumele cuprinse în sentinţa nr. 327 din 2020 a Tribunalului Brăila.

Au fost depuse şi copii ale ordinelor de plată, cu care s-a făcut dovada plăţii în favoarea reclamanţilor a sumelor de bani prevăzute de sentinţa nr. 327 din 2020 a Tribunalului Brăila şi nominalizate în cuprinsul tranzacţiei.

În raport de dispoziţiile anterior citate, Înalta Curte, reţinând că declaraţia de renunţare la judecată a fost formulată în scris şi semnată de reprezentanţii legali ai părţilor, că tranzacţia este, la rândul său, semnată de părţile litigiului şi că a fost efectuată plata sumelor de bani, urmează să ia act de renunţarea la judecarea recursului declarat de pârâţii Consiliul Judeţean Brăila şi Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Brăila împotriva deciziei nr. 63/A din 19 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea pârâţilor Consiliul Judeţean Brăila şi Unitatea Administrativ-Teritorială a Judeţului Brăila la judecata recursului declarat împotriva deciziei nr. 63/A din 19 aprilie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2019.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 08 iunie 2022.