Inadmissibility of cassation appeal against final decision resolving application for annulment

Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2022

Analizând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată sub nr. de dosar x/2016 pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă, reclamantul A., prin mandatar B., prin mandatar C. a chemat în judecată pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov, Primăria Comunei Cristian, prin Primar, S.C. D. S.A., E., F., G. şi H., solicitând următoarele:

- să se constate lipsa titlului statului prin care a preluat imobilele situate în Cristian, str. x, iar în cazul în care se va constata că Decretul nr. 223/1974 poate constitui un titlu pentru preluarea imobilului, să se constate nevalabilitatea acestuia în raport cu dispoziţiile legii fundamentale şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte;

- să se constate nulitatea absolută a actului de dezmembrare nr. 192/15.04.1998;

- să se constate nulitatea absolută a Ordinului Prefectului nr. 190/27.05.1998;

- să se constate nulitatea absolută a actelor de înstrăinare pentru imobilul casă de locuit ce teren construit în suprafaţă de 1240,12 mp, înscris în CF x, nr. topo x (notificat în baza Legii 10/2001) şi vândut în baza Legii 112/1995, precum şi pentru imobilul curte în suprafaţă de 437,48 mp, înscris în CF x, nr. top x (notificat în baza Legii 10/2001) şi grădină în suprafaţă de 3463,20 mp, înscris în CF x, nr. top x, înstrăinate prin licitaţie publică;

- obligarea pârâţilor la restituirea în natură a imobilelor înstrăinate, cuprinse în CF x a UAT Cristian, cu cheltuieli de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 16 ianuarie 2017, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a disjuns capătul de cerere având ca obiect anularea Ordinului Prefectului nr. 190/27.05.1998 şi a declinat această cauză în favoarea Judecătoriei Braşov.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Braşov sub numărul x/2017.

Prin încheierea din data de 14 mai 2018, Judecătoria Braşov, în temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. x/2016, aflat pe rolul Tribunalului Braşov.

2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Braşov

Prin sentinţa civilă nr. 1041/11.02.2019, Judecătoria Braşov, în baza art. 416 alin. (1) C. proc. civ., a admis excepţia perimării acţiunii şi a constatat perimată cererea de chemare în judecată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov, Comuna Cristian, S.C. D. S.A., E., F., G. şi H. şi a obligat reclamantul A. la plata cheltuielilor de judecată în favoarea pârâţilor H., F. şi Comuna Cristian prin Primar.

3. Decizia pronunţată de Tribunalul Braşov

Prin decizia civilă nr. 135/REC/05.11.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul civil nr. x/2017, a fost admisă excepţia tardivităţii recursului şi s-a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinţei civile nr. 1041/2019 a Judecătoriei Braşov.

4. Hotărârea pronunţată în contestaţia în anulare

Prin decizia civilă nr. 26/R/12.03.2020, Tribunalul Braşov a respins excepţia lipsei calităţii de reprezentant a mandatarului C., invocată de intimata E., ca neîntemeiată şi a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. - prin mandatar C., împotriva deciziei civile nr. 135/REC/05.11.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul nr. x/2017, ca inadmisibilă. A obligat contestatorul să plătească intimatei E. suma de 700 RON cheltuieli de judecată, onorariu avocat, iar intimatului H. suma de 1.000 RON cheltuieli de judecată, onorariu avocat.

5. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Braşov

Prin decizia civilă nr. 954/Ap din 21 octombrie 2020 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, s-a admis excepţia inadmisibilităţii cererii de apel, invocată de către intimaţii H. şi E. şi, pe cale de consecinţă s-a respins, ca inadmisibil, apelul formulat de A. împotriva deciziei civile nr. 26/R/12.03.2020, pronunţată de Tribunalul Braşov.

6. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei nr. 954/Ap din 21 octombrie 2020 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, a formulat recurs contestatorul A., prin mandatar C..

Prin motivele de recurs, recurentul a invocat că instanţa nu a respectat cerinţele privind citarea sa în cadrul fazei de apel în dosarul nr. x/2019, aspect sesizat prin cererea de completare a deciziei civile nr. 954/Ap înregistrată după emiterea decizie, la 17 decembrie 2020. A mai arătat că instanţa a hotărât judecarea cererii în complet de apel şi nu de recurs, deşi completul a rămas C4R. Motivul de nelegalitate constând în nelegala citare în apel l-a încadrat recurentul în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

A mai susţinut recurentul că decizia civilă nr. 954/Ap este comunicată nelegal, invocând o serie de nereguli cu privire la persoana care a comunicat decizia, ştampila imprimată pe plic, compunerea completului C4R. Nelegala constituire a completului a fost încadrată de recurent în ipoteza de casare prevăzută de art. 488 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

În drept, recurentul a invocat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1 şi 5 C. proc. civ.

7. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 1 martie 2021.

Prin rezoluţia din 16 martie 2021, s-a dispus întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, după efectuarea procedurilor de comunicare.

Intimata E. a depus, în termen legal, întâmpinare, prin care a invocat tardivitatea şi inadmisibilitatea căii de atac.

Intimatul H. a formulat, în termen legal, întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea recursului.

Recurentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a invocat "excepţia lipsei legalităţii întâmpinării intimatului H. şi excepţia lipsei comunicării legale a actelor de procedură în recurs".

Intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov a depus întâmpinare, în termen legal, prin care a învederat instanţei schimbarea denumirii în raport de O.U.G. nr. 212/2020, iar, pe care de excepţie, a invocat inadmisibilitatea recursului.

Prin raportul întocmit în cauză la data de 21 septembrie 2021, s-a reţinut că, în opinia raportorului, recursul declarat împotriva deciziei nr. 954/Ap din 21 octombrie 2020 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, atacată în prezenta cauză nu este admisibil, fiind declarat împotriva unei hotărâri definitive.

De asemenea, s-a mai arătat că, în măsura în care completul de filtru va aprecia că hotărârea atacată este supusă recursului, acesta ar putea fi analizat din perspectiva încadrării în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. de asemenea, completul de judecată urmează a se pronunţa asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform art. 493 alin. (6) C. proc. civ.

A fost comunicat raportul părţilor la 18-21 octombrie 2021, conform dovezilor de la dosar recurs, nefiind depuse puncte de vedere la raport.

Prin rezoluţia din 2 decembrie 2021 a fost acordat termen în camera de consiliu la 25 ianuarie 2022, pentru analiza admisibilităţii în principiu a recursului.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul în raport de excepţia nulităţii, invocată de instanţă din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Calea de atac a recursului este exercitată împotriva deciziei civile nr. 954/Ap din 21 octombrie 2020 a Curţii de Apel Braşov, secţia civilă, pronunţată în soluţionarea apelului formulat împotriva unei hotărâri date în contestaţie în anulare.

Prin decizia civilă nr. 135/REC/05.11.2019, pronunţată de Tribunalul Braşov în dosarul civil nr. x/2017, a fost admisă excepţia tardivităţii recursului şi s-a anulat recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinţei civile nr. 1041/2019 a Judecătoriei Braşov (prin care se constatase perimarea cauzei), hotărârea instanţei fiind definitivă.

Prin decizia civilă nr. 26/R/12.03.2020, Tribunalul Braşov a respins contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., prin mandatar C., împotriva deciziei civile nr. 135/REC/05.11.2019 pronunţată de Tribunalul Braşov, ca inadmisibilă.

Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii.

Pe de altă parte, dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ. arată că hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.

În cauză, se observă că prezenta cale de atac a recursului este declarată împotriva unei decizii pronunţate în soluţionarea apelului declarat împotriva unei hotărâri date în soluţionarea unei contestaţii în anulare. Or, calea extraordinară de atac respectivă a fost formulată împotriva unei hotărâri definitive pronunţate în apel, decizie ce nu este supusă, prin lege, căii de atac a recursului, fiind, la rândul său, definitivă, potrivit dispoziţiilor legale anterior redate.

Astfel, coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. cu dispoziţiile art. 508 alin. (4) C. proc. civ., cum hotărârea ce a făcut obiectul contestaţiei în anulare este definitivă, reiese că decizia atacată nu este supusă căii de atac a recursului.

Înalta Curte mai arată că legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de acesta.

Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

În concluzie, constatând că hotărârea pronunţată în apel nu putea fi atacată cu recurs, se va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A., prin mandatar C., împotriva deciziei nr. 954/Ap din 21 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul A., prin mandatar C., împotriva deciziei nr. 954/Ap din 21 octombrie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 ianuarie 2022.