Inadmissible cassation appeal for lack of legal grounds: failure to articulate specific illegality against denial of special appeal in cancellation.

Şedinţa publică din data de 26 mai 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată la 9 noiembrie 2016 pe rolul Tribunalului Prahova sub dosar nr. x/2016, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., a solicitat recunoaşterea:

- Hotărârii din 12 august 2014 pronunţate în dosarul nr. x de Curtea Superioară din Canada, Provincia Quebec, Districtul Laval;

- Hotărârii din 28 septembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Provincia, Quebec Grefa din Montreal, Canada;

- Hotărârii din 6 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Provincia Quebec, Grefa din Montreal, Canada;

- Hotărârii din 7 iunie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Provincia Quebec, Grefa din Montreal, Canada, rămase definitive conform certificatului de necontestare/non-apel, eliberat de Curtea Supremă din Canada la 11 august 2016.

Prin sentinţa civilă nr. 363 din 30 ianuarie 2017 pronunţată de Tribunalul Prahova, secţia civilă, a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială, invocată de intimat, şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti:

Pe rolul Tribunalului Bucureşti cauza a fost înregistrată pe rolul secţiei a III-a civile, sub dosar nr. x/2017.

Prin cererea înregistrată la 17 martie 2017, B. şi C. au formulat cerere de intervenţie principală, susţinând existenţa unui interes de a interveni prin faptul ca prin hotărârea a cărei recunoaştere se solicită le-a fost încălcat dreptul de proprietate tabular asupra imobilului situat în Braşov, str. x, având nr. cadastral x din cartea funciară nr. x a localităţii Braşov .

Prin încheierea din 16 ianuarie 2019, a fost admisă în principiu cererea de intervenţie principală şi s-a dispus introducerea în cauză în calitate de intervenienţi în interes propriu a numiţilor B. şi C..

Prin sentinţa civilă nr. 689 din 10 aprilie 2019, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a admis, în parte, cererea principală formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B..

A admis cererea de intervenţie în interes propriu formulată de intervenienţii principali B. şi C..

A dispus recunoaşterea pe teritoriul României a efectelor hotărârii pronunţate la data de 12.08.2014 de către Curtea Superioara din Districtul Laval -Provincia Quebec-Canada în dosarul nr. x, astfel cum a fost modificată prin hotărârea pronunţată în data de 06.05.2016 de către Curtea de Apel în Montreal - Provincia Quebec-Canada în acelaşi dosar, în cauza având ca obiect desfacere căsătorie şi cereri accesorii privind pe reclamantul B. şi parata D., cu excepţia dispoziţiilor cu privire la partajul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei paragrafele 296 - 298 şi 321 din hotărâre în care sunt dispuse măsuri asupra proprietăţii situate în Braşov, str. x jud. Braşov. S-a consemnat refuzul recunoaşterii dispoziţiilor hotărârii menţionate cu privire la partajul bunurilor dobândite în timpul căsătoriei paragrafele 296 - 298 şi 321, în care se constată că cei doi foşti soţi sunt coproprietari asupra imobilului situat în Braşov, str. x jud. Braşov cu valoarea stabilita la suma de 78.153,68 USD, iar pârâta D. are dreptul la jumătate din imobilul situat în Braşov, str. x jud. Braşov.

S-a luat act că pârâta continua procedurile privind aceasta proprietate.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia civilă nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-pârât B. împotriva sentinţei civile nr. 689 din 10 aprilie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. şi cu intimaţii-intervenienţi C. şi B..

4. Contestaţie în anulare (art. 503 alin. (1) C. proc. civ.) - dosar nr. x/2020:

Prin decizia civilă nr. 540A din 31 martie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de apelantul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2017, în contradictoriu cu intimata reclamantă A. şi cu intimaţii-intervenienţi C. şi B..

5. Revizuire - dosar nr. x/2021:

Prin decizia nr. 1224 A din 30 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuentul B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

6. Contestaţia în anulare specială (art. 503 alin. (2) pct. 2 şi pct. 4 C. proc. civ.) - dosar nr. x/2020:

Prin decizia civilă nr. 758 A din 7 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de apelantul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2017 în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. şi cu intimaţii-intervenienţi C. şi B..

7. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 758 A din 7 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, pârâtul B. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-contestator a formulat următoarele critici:

- Cu titlu preliminar, a arătat că înţelege să invoce excepţia autorităţii de lucru judecat, cu trimitere la argumentele de la punctul 2 din cererea de contestaţie în anulare specială. Deşi aceasta excepţie a fost invocată în instanţele precedente, acestea nu s-au pronunţat asupra autorităţii de lucru judecat. Faţă de dispoziţiile art. 432 C. proc. civ., rezultă că excepţia autorităţii de lucru judecat poate fi invocată oricând în cursul procesului, chiar înaintea instanţei de recurs.

- Instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale - decizia atacată a fost pronunţată de un complet nelegal constituit, astfel că preşedintele completului trebuia să se retragă de la judecarea pricinii.

- Completul nu a cercetat motivele de apel invocate de parte, omise cu restrângerea accesului liber la justiţie şi contrar prevederilor constituţionale.

- În continuare, recurentul-contestator a menţionat că instanţa a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti - nu a analizat motivele de apel ce au fost prezentate la pct. 1 din contestaţie.

- Prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, făcând trimitere la pct. 2 din contestaţia în anulare.

- Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază - instanţa nu a reţinut problematica referitoare la încălcarea competenţei exclusive a autorităţilor române asupra imobilelor.

- A fost încălcată autoritatea de lucru judecat (pct. 2 din contestaţia în anulare), iar hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material (pct. 1 contestaţie)

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 2, pct. 4, pct. 5, pct. 6, pct. 7 şi pct. 8 C. proc. civ.

8. Procedura în faţa instanţei de recurs:

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 17 martie 2022.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că se pune problema nulităţii recursului, completul urmând a analiza măsura în care criticile formulate de recurentul-contestator sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Raportul a fost comunicat părţilor la 25-30 martie 2022.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Criticile formulate de recurentul-contestator nu vizează soluţia pronunţată prin decizia recurată - decizia civilă nr. 758 A din 7 mai 2021 de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, hotărâre prin care a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de apelantul-pârât B. împotriva deciziei civile nr. 382A din 5 iunie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosarul nr. x/2017. În motivarea soluţiei pronunţate, examinând argumentele invocate de către contestator, Curtea a reţinut că acestea nu se încadrează în noţiunea de "eroare materială" avută în vedere de dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. - invocat ca temei de drept al căii extraordinare de atac.

Aspectele expuse în cuprinsul cererii de recurs reprezintă, în fapt, o reluarea a susţinerilor prezentate în etapele procesuale anterioare şi nu se pot constitui în motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului ce vizează soluţia de respingere a contestaţiei în anulare.

Înalta Curte constată că susţinerile recurentului-contestator din cererea de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Nemulţumirile generale ale părţii (faptul că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material ori că instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii) nu reprezintă critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului. Fără să combată dezlegarea instanţei care a soluţionat contestaţia în anulare, recurentul-contestator readuce în faţa instanţei de recurs aceleaşi aspecte, neargumentând însă caracterul nelegal al statuării jurisdicţionale anterioare.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea deciziei civile nr. 758 A din 7 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de contestatorul B. împotriva deciziei nr. 758 A din 7 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2022.