Extraordinary appeal for moral damages annulled due to failure to articulate statutory grounds of illegality

Şedinţa publică din data de 26 mai 2022

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâtei B. la plata sumei de 50.000 euro (232.425 RON), reprezentând daune morale.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 58, 61, 64, 72, 1357-1359 C. civ.

2. Sentinţa pronunţată de tribunal:

Prin sentinţa civilă nr. 2765 din 3 decembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. şi Administraţia Naţională Apele Romane, Administraţia Bazinală de Apă Argeş - Vedea.

A fost respinsă cererea de chemare în garanţie, ca rămasă fără obiect.

A fost obligat reclamantul la plata către pârâta B. a sumelor de 4.759,7 RON, 4.661,1 RON şi 100 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

3. Decizia pronunţată de curtea de apel:

Prin decizia civilă nr. 760A din 11 mai 2021, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a respins, ca nefondat, apelul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 2765 din 03 decembrie 2019 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă B. şi intimata-chemată în garanţie Administraţia Naţională Apele Române - Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea.

A obligat pe apelant la plata către intimata B. a sumei de 1.000 RON cheltuieli de judecată în apel, reprezentând onorariu avocaţial redus.

4. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 760A din 11 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, reclamantul A. a declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurentul-reclamant a arătat că instanţa de apel a aplicat greşit dispoziţiile art. 16 alin. (1)-(3) C. civ. prin raportare la percepţii subiective, cu ignorarea unor aspecte obiective ce au rezultat în urma cercetării judecătoreşti.

Din înscrisurile depuse la dosar, din întâmpinare intimatei B., din răspunsurile acesteia la interogatoriu şi din declaraţiile martorilor au reieşit informaţii de natură să răstoarne concluziile instanţei de apel privitoare la buna-credinţă şi vinovăţia intimatei.

În continuare, reclamantul a prezentat aspecte referitoare la situaţia de fapt şi la probele administrate în cauză. Simpla impresie a intimatei că a fost jignită şi agresată de comportamentul reclamantului nu justifică afirmaţia din referat conform căreia ar fi urmărit aplicarea unei sancţiuni mai blânde. Din coroborarea probelor rezultă că în acea fază a cercetărilor comisiei nu putea fi aplicată nicio sancţiune.

Concluzia instanţei de apel că redactarea şi înregistrarea referatului de către intimată s-a făcut ca o reacţie la ceea ce aceasta a considerat un comportament "agresiv şi ofensator" este contrazisă de derularea obiectivă a faptelor şi de afirmaţiile intimatei.

Este evident că intimata a avut reprezentarea acţiunii sale, respectiv faptul că reclamantul urma să parcurgă procedura cercetării disciplinare şi, eventual, să fie sancţionat.

Prin urmare, sunt elemente de natură obiectivă, probe, care exclud atât buna-credinţă, cât şi acţiunea sub imperiul unei emoţii puternice de natură să justifice demersul intimatei.

Vinovăţia îmbracă forma intenţiei aşa cum este definită în cuprinsul art. 16 alin. (2) C. civ.

Din analiza obiectivă a probelor administrate rezultă că intimata a urmărit sau cel puţin a acceptat că, în urma întocmirii acelui referat, reclamantul să fie cercetat disciplinar.

În urma constatării existenţei vinovăţiei intimatei, instanţa de apel va trebui să determine şi întinderea prejudiciului. Este indubitabil că aceasta a existat în urma acuzaţiilor care au dus la cercetarea disciplinară a reclamantului.

În drept, au fost indicate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

5. Procedura în faţa instanţei de recurs:

În aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, analizat în complet de filtru la 17 martie 2022.

În cuprinsul raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, s-a reţinut că se pune problema nulităţii recursului, excepţia nulităţii fiind invocată de intimata-chemată în garanţie Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, completul urmând a analiza în ce măsură criticile formulate de recurentul-reclamant sunt susceptibile de încadrare în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Raportul a fost comunicat părţilor la 29-30 martie 2022.

Recurentul-reclamant a depus puncte de vedere la raport, solicitând respingerea excepţiei nulităţii recursului invocată de intimata-chemată în garanţie în întâmpinare.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, a fost stabilit termen, în complet de filtru, fără citarea părţilor, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare asupra excepţiei nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., invocată de intimata-chemată în garanţie Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Criticile formulate de recurentul-reclamant referitoare la stabilirea situaţiei de fapt, la "percepţiile subiective" ale instanţei şi la probatoriul administrat în cauză nu reprezintă motive de nelegalitate ce pot fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci critici de netemeinicie ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, modalitatea de administrare şi interpretare a probatoriilor reprezentând o chestiune de fapt, ce este analizată în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Înalta Curte constată că susţinerile recurentului-reclamant din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

Nemulţumirile generale ale părţii şi susţinerile legate de aspecte ce ţin de stabilirea situaţiei de fapt şi de modalitatea de administrare a probatoriului nu se pot constitui în critici de nelegalitate care să poată fi deduse judecăţii în calea extraordinară de atac a recursului, ci pot constitui, eventual, critici de netemeinicie, ce nu pot fi cenzurate de către instanţa de control judiciar, fiind supuse analizei în cadrul cercetării aspectelor legate de fondul cauzei.

Condiţia legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greşelilor anume imputate instanţei şi încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulţumirii faţă de hotărârea pronunţată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părţilor, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală, motive care să poată fi încadrate în vreunul dintre cazurile de nelegalitate prevăzute de lege

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenţia nelegalitatea deciziei civile nr. 760A din 11 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în speţă nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi invocate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 760A din 11 mai 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2022.