Revision appeal annulled for failure to plead statutory grounds of illegality despite res judicata and land ownership context

Şedinţa publică din data de 26 mai 2022

Asupra cauzei, constată următoarele:

I. Circumstanţele litigiului:

1. Cererea de revizuire:

Prin cerere de revizuire înregistrată la 8 februarie 2021 pe rolul Tribunalului Ilfov, revizuenţii A. şi B., în contradictoriu cu intimaţii C., Comisia locală Gruiu şi Comisia judeţeană Ilfov, au solicitat revizuirea deciziei nr. 264A din 22 ianuarie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, prin raportare la hotărârile pronunţate în dosarul nr. x/2010.

În drept, a indicat dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 949/A din 10 martie 2021, Tribunalul Ilfov a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare cererii de revizuire în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

2. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia nr. 1077 A din 15 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost respinsă, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei civile nr. 264A din 22 ianuarie 2021 pronunţată de Tribunalul Ilfov în dosarul nr. x/2020.

3. Calea de atac formulată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 1077 A din 15 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, revizuenţii A. şi B. au declarat recurs.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenţii-revizuenţi au arătat că instanţa de revizuire a prezentat în ultimele 4 paragrafe ale hotărârii motivul pentru care a respins cererea de revizuire.

Deşi instanţa a reţinut că prin decizia civilă nr. 1306 R din 16 mai 2013 s-a constatat perimată cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 837 R din 24 martie 2011, nu a analizat conţinutul deciziei atacate cu revizuirea perimată.

În continuare, recurenţii-revizuenţi au prezentat pe larg istoricul cauzei, reiterând aspectele evidenţiate în cererea de revizuire, solicitând casarea deciziei nr. 1077 A din 15 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi constatarea autorităţii de lucru judecat privind situaţia juridică a parcelelor de teren din titlul de proprietate nr. x/1997, astfel cum s-a stabilit în dosarul nr. x/2010, autoritate ce a fost încălcată prin pronunţări succesive ulterioare.

4. Înregistrarea recursului la Înalta Curte şi apărările formulate:

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 15 februarie 2022.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanţelor judecătoreşti (9 ianuarie 2020) în dosarul în care a fost pronunţată decizia a cărei revizuire s-a solicitat, în cauză sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condiţiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 4711 a alin. (5) şi (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 26 mai 2022, cu citarea părţilor, în şedinţă publică, în vederea soluţionării căii de atac, termen la care instanţa a rămas în pronunţare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Examinând recursul în raport de excepţia nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., a cărei analiză este prioritară în considerarea prevederilor art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază şi dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. "recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., "recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal", iar potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, sancţiunea nulităţii intervine şi în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidenţiate, astfel cum au fost formulate, nu conţin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că susţinerile recurenţilor-revizuenţi din cererea de recurs nu se pot constitui într-o motivare a căii de atac exercitate, conform exigenţelor prevăzute de dispoziţiile art. 486 alin. (1) C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării, în cuprinsul motivelor de recurs, a unei argumentări juridice a nelegalităţii hotărârii atacate, prin indicarea dispoziţiilor legale pretins încălcate ori greşit aplicate de instanţă.

În cuprinsul cererii de recurs, recurenţii-revizuenţi au arătat, în mod generic, că "instanţele trebuie să indice suficient de clar motivele pe care se întemeiază, astfel încât justiţiabilul să-şi poată exercita în mod util dreptul de atac de care dispune". Au mai arătat că "instanţa de revizuire-apel, în ultimele 4 paragrafe ale motivării, arată motivul de respingere a cererii de revizuire".

Se constată că, în lipsa unei dezvoltări corespunzătoare, aceste simple susţineri ale recurenţilor-revizuenţi sunt formale şi nu se pot constitui într-o critică de natură a fi încadrată în dispoziţiile art. 488 pct. 6 C. proc. civ., în condiţiile în care părţile nu au formulat motive concrete de nelegalitate a hotărârii recurate, ci deduc judecăţii chestiuni legate de circumstanţele factuale, prezentând istoricul litigiului şi căile de atac exercitate în cauză.

O astfel de modalitate de redactare a motivelor de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., ce presupune ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei anterioare, astfel că, în atare circumstanţe, controlul de legalitate pe care îl exercită instanţa de recurs este imposibil de realizat.

Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează o examinare a hotărârii atacate sub aspectul legalităţii acesteia, instanţa de recurs verifică, pe baza unor critici circumscrise prevederilor art. 488 alin. (1) C. proc. civ., dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunţată cu respectarea dispoziţiilor legale. Drept urmare, această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularilor căii de atac promovate.

Cum susţinerile recurenţilor-revizuenţi nu reprezintă critici concrete de nelegalitate a hotărârii atacate, susceptibile de a fi încadrate în vreunul dintre motivele de casare expres şi limitativ reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., acestea nu pot face obiectul analizei în calea de atac a recursului, care, aşa cum deja s-a menţionat, potrivit art. 483 alin. (3) C. proc. civ., urmăreşte să supună instanţei examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Având în vedere considerentele expuse, reţinând că în cauză nu este posibilă o încadrare a criticilor de recurs, în condiţiile dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., coroborate cu prevederile art. 489 C. proc. civ., constatând că nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu, Înalta Curte urmează a aplica sancţiunea expres prevăzută de lege, respectiv anularea căii de atac.

Faţă de soluţia pronunţată, în aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., vor fi obligaţi recurenţii A. şi B. la plata sumei de 500 RON către intimaţii D., E., F., G., H. şi I., constând în onorariu avocaţial, redus conform art. 451 alin. (2) C. proc. civ., apreciind că suma acordată cu acest titlu este una rezonabilă în raport cu complexitatea cauzei în această etapă procesuală, soluţionată prin admiterea excepţiei nulităţii pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ţinând cont de activitatea prestată de avocat şi având în vedere faptul că dosarul a fost soluţionat la primul termen de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de revizuenţii A. şi B. împotriva deciziei nr. 1077 A din 15 iulie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă pe recurenţii-reclamanţi A. şi B. la plata sumei de 500 RON către intimaţii D., E., F., G., H. şi I., cu titlu de cheltuieli de judecată reduse.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2022.