Territorial competence for contestation to execution: principle of the unique executing court despite debtor's domicile

Şedinţa publică din data de 19 mai 2022

Asupra conflictului de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la data de 12 august 2021, sub nr. x/2021, contestatoarea A. S.A. a solicitat, în contradictoriu cu intimata B.: 1) anularea actelor de executare emise în dosarul de executare silită nr. x/2020 aflat pe rolul B.E.J. C., precum şi a încheierii civile din data de 06 august 2020 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. x/2020, prin care a fost încuviintată executarea silită împotriva acesteia; 2) anularea încheierii de stabilire a cheltuielilor de executare şi reducerea onorariului de executor şi de avocat; 3) întoarcerea executării silite prin restabilirea situaţiei anterioare executării; cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Prin sentinţa civilă nr. 7998 din 13 decembrie 2021, Judecătoria Cluj-Napoca a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocate de intimata B. prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Judecătoria Cluj-Napoca a reţinut, în esenţă, că cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea din data de 06 august 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, instanţă căreia îi revine competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, conform art. 651 C. proc. civ.

2.2. Învestită cu soluţionarea cauzei după declinare, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a pronunţat sentinţa civilă nr. 2631 din 15 martie 2022, prin care a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale, invocate din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cluj-Napoca.

În motivare, s-a reţinut că, în esenţă că, deşi încuviinţarea executării silite a titlului executoriu a fost admisă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti prin încheierea din data de 06 august 2020, în interpretarea Deciziei în interesul legii nr. 20/2021, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti nu poate fi considerată ca fiind instanţa de executare întrucât nu este îndeplinită condiţia premisă avută în vedere de această hotărâre, aceea ca în titlul executoriu să figureze mai mulţi debitori care au domicilii sau sedii diferite, situate în raza de competenţă a mai multor judecătorii.

Cum în cauză, la data formulării cererii de executare silită - 10.07.2020 - debitoarea avea sediul în Cluj-Napoca, competenţa de soluţionare a cauzei revine Judecătoriei Cluj-Napoca.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată în condiţiile art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit art. 712 alin. (1) C. proc. civ., "Împotriva executării silite, precum şi împotriva oricărui act de executare se poate face contestaţie de cei interesaţi sau vătămaţi prin executare", iar conform art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016:

"Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.".

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 651 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 1/2016.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

În speţă, prin încheierea din data de 06 august 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a încuviinţat executarea silită în dosarul execuţional nr. x/2020 al B.E.J. C., la cererea creditoarei B. împotriva debitoarei A. S.A., în temeiul titlului executoriu reprezentat de decizia civilă nr. 2565/11.12.2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2010.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă prin încheierea din data de 06 august 2020 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare, revine acestei instanţe care a încuviinţat executarea silită, ca instanţă de executare, potrivit principiului unicităţii instanţei de executare, care presupune că una şi aceeaşi instanţă soluţionează atât cererile de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe, potrivit celor prevăzute de art. 651 alin. (3) C. proc. civ.

Prin urmare, odată stabilită instanţa de executare în raport cu criteriile teritoriale prevăzute art. 651 alin. (2) C. proc. civ., aceasta va rămâne aceeaşi pe întreaga procedură, fiind unica instanţă competentă material şi teritorial a soluţiona toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, cu excepţia cazurilor în care legea prevede în mod expres altfel.

În acest sens, s-a pronunţat şi Decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 11 noiembrie 2021, prin care s-a stabilit că: "În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.". Astfel, potrivit celor reţinute în această decizie, s-a statuat că "paragraful 71...ulterior admiterii cererii de încuviinţare a executării silite, calitatea de instanţă de executare a instanţei care a încuviinţat executarea nu doar că este câştigată, dar şi rămâne aceeaşi pe întreaga durată a procedurii execuţionale. Aceasta înseamnă că în respectiva executare silită nicio altă instanţă nu va putea fi apreciată drept instanţă de executare, motiv pentru care - exceptând derogările anume prevăzute, cum este cazul contestaţiei la titlu, spre exemplu - toate cererile şi incidentele care vor apărea pe parcursul executării silite vor reveni în competenţa aceleiaşi instanţe de executare."

Câtă vreme nu există o situaţie de excepţie dată de lege în competenţa altei instanţe decât cea de executare, la care face referire teza finală a alin. (3) al art. 651 C. proc. civ., reţinând decizia pronunţată în procedura de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte constată că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare dedusă judecăţii.

Faţă de argumentele expuse şi de dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 19 mai 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.