Inadmissibility of recourse against appellate decision terminating annulment of statement of claim
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal (recurs) as inadmissible, thereby upholding the appellate court's prior decision, which had also dismissed the defendant's appeal against the trial court's ruling. The dispute concerned the procedural validity of a civil complaint that was initially annulled by the trial court for failing to meet specific formal requirements under the Code of Civil Procedure, such as missing identification data and a valid address. The core legal issue was whether an appellate decision resolving an appeal against an "annulment of the statement of claim" (based on Art. 200) is subject to further appeal. Relying on Art. 200(7), Art. 457(1), and Art. 634(1)(4) of the Code of Civil Procedure, the Court determined that the appellate decision was final and definitively issued in the context of a re-examination procedure, rendering it legally non-appealable via recourse.
Legislator headnote
AI generatedart. 200 alin. (3) C. proc. civ, art. 200 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 C. proc. civ, art. 191 alin. (7) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ, art. 457 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of recourse against appellate decision terminating annulment of statement of claim: Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel. Recurentul a expus care sunt soluţiile pe care le poate pronunţa Înalta Curte în recurs, precum şi soluţiile pe care le pot pronunţa în recurs celelalte instanţe. Recurentul a descris pretinse fapte penale săvârşite de pârâtă, a arătat că hotărârea recurată a fost motivată absurd, cu încălcarea normelor de drept, cuprinzând motive contradictorii; a arătat că intimatei nu i s-a comunicat cererea de apel, de la dosar lipsind întâmpinarea acesteia, că i s-a anulat acţiunea fără a i se comunica absolut nicio adresă prevăzută de art. 200 alin. (2) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 25 ianuarie 2022
Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la data de 24 mai 2021 sub nr. de dosar x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta B..
Întrucât cererea nu îndeplinea toate condiţiile prevăzute la art. 194-197 C. proc. civ., instanţa, făcând aplicarea prevederilor art. 200 alin. (1)-(2) C. proc. civ., a pus în vedere reclamantului să complinească lipsurile cererii formulate, respectiv să depună la dosar copia cărţii sale de identitate, să indice domiciliul sau reşedinţa pârâtei, codul numeric personal al reclamantului sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de înregistrare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, obiectul cererii, valoarea obiectului cererii şi modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare, motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea, dovezile pe care se sprijină fiecare capăt de cerere iar pentru martori, numele, prenumele şi adresa, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării cererii.
Din dovezile de înmânare aflate la fila x, reiese că reclamantul a comunicat instanţei de judecată ca şi adresă de domiciliu o adresă inexistentă în Timişoara, făcând astfel imposibilă comunicarea lipsurilor cererii de chemare în judecată în temeiul dispoziţiilor art. 194-197 C. proc. civ.. De asemenea, în cuprinsul cererii de chemare în judecată nu este indicat codul numeric personal al reclamantului şi nici nu este depusă o copie de pe actul său de identitate în vederea stabilirii domiciliului acestuia.
În acest context, în temeiul art. 200 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a anulat cererea formulată de reclamantul A..
2. Încheierea pronunţată de Tribunalul Timiş
Prin încheierea nr. 37/CC/PI/09.06.2021, pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosar nr. x/2021, în temeiul art. 200 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a anulat cererea formulată de reclamantul A..
Împotriva încheierii nr. 37/CC/PI/09.06.2021, pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosar nr. x/2021 a formulat apel reclamantul A., solicitând admiterea acestuia, cu motivarea că prima instanţă a pronunţat o încheiere nelegală, în condiţiile în care nu a fost citat cu privire la obligaţiile de îndeplinit pentru complinirea conţinutului cererii de chemare în judecată.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara
Prin decizia civilă nr. 143 din 14 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, s-a admis excepţia de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de apel formulată de apelantul reclamant A., împotriva încheierii nr. 37/CC/PI/09.06.2021, pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosar nr. x/2021.
4. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva deciziei nr. 143 din 14 septembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă a formulat recurs reclamantul A..
Recurentul-reclamant a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de apel. Recurentul a expus care sunt soluţiile pe care le poate pronunţa Înalta Curte în recurs, precum şi soluţiile pe care le pot pronunţa în recurs celelalte instanţe. Recurentul a descris pretinse fapte penale săvârşite de pârâtă, a arătat că hotărârea recurată a fost motivată absurd, cu încălcarea normelor de drept, cuprinzând motive contradictorii; a arătat că intimatei nu i s-a comunicat cererea de apel, de la dosar lipsind întâmpinarea acesteia, că i s-a anulat acţiunea fără a i se comunica absolut nicio adresă prevăzută de art. 200 alin. (2) C. proc. civ.
5. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi
În cauză nu a fost realizată procedura de filtru, data iniţială a dosarului fiind ulterioară datei de 21 decembrie 2018, dată la care a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, lege prin care au fost abrogate dispoziţiile art. 493 C. proc. civ. referitoare la procedura de filtru.
Prin rezoluţia din 02 noiembrie 2021 s-a stabilit termen la data de 25 ianuarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului.
La acest termen de judecată, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare asupra excepţiei inadmisibilităţii căii de atac, în raport de dispoziţiile art. 191 alin. (7) C. proc. civ.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Examinând recursul, în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., în raport de excepţia de inadmisibilitate, Înalta Curte urmează a-l respinge, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente:
Prin dispoziţiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual civile, aceeaşi pentru subiectele de drept aflate în situaţii identice.
Totodată, principiul legalităţii căilor de atac exclude examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte situaţii şi în alte condiţii decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.
Din dispoziţiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiţii ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este şi cea privind existenţa unei hotărâri determinate ca atare de lege ca susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, nedevolutivă şi, ca regulă, nesuspensivă de executare, prin intermediul căreia, în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul judiciar privind conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept.
Potrivit art. 200 alin. (7) C. proc. civ., cererea de reexaminare [împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată, formulată potrivit art. 200 alin. (4) din C. proc. civ..] se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de un alt complet.
Prin urmare, prin dispoziţiile sus-evocate, legiuitorul a stabilit expres că hotărârea prin care se soluţionează cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată este definitivă.
Obiectul prezentului dosar îl reprezintă soluţionarea căii de atac a recursului exercitată de reclamantul A. împotriva unei hotărâri definitive, pronunţată în recurs de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civil, şi anume decizia nr. 143 din 14 septembrie 2021, prin care s-a admis excepţia de inadmisibilitate, invocată din oficiu, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de apel formulată de apelantul reclamant A., împotriva încheierii nr. 37/CC/PI/09.06.2021, pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosar nr. x/2021. Prin această din urmă încheiere, în temeiul art. 200 alin. (3) C. proc. civ., instanţa a anulat cererea formulată de reclamantul A..
Prin urmare, în prezenta cauză se formulează recurs împotriva unei hotărâri definitive prin care a fost soluţionat un apel declarat împotriva unei hotărâri prin care, în mod definitiv, a fost soluţionată o cerere de reexaminare a încheierii prin care a fost anulată cererea de chemare în judecată.
Faţă de cele menţionate, din coroborarea dispoziţiilor art. 200 alin. (7) cu art. 634 alin. (1) pct. 4 şi art. 457 alin. (1) C. proc. civ. rezultă că decizia nr. 143 din 14 septembrie 2021 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2021, nu poate fi supusă recursului, fiind pronunţată de curtea de apel în cadrul soluţionării unui apel declarat împotriva unei încheieri prin care s-a respins cererea de reexaminare a încheierii prin care s-a anulat o cerere de chemare în judecată.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A., împotriva deciziei nr. 143 din 14 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 ianuarie 2022.