Declaratory action for municipal passageway ownership barred by res judicata on plaintiff's interest
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal lodged by the Municipality of Pitești as unfounded, thereby upholding the Court of Appeal’s decision that declared the owners of apartments in a specific residential block to be the lawful owners of an associated 400 m² passageway area. The dispute centered on a declaratory action brought by an individual representative against the municipality to confirm property rights over the passageway, which the municipality argued lacked a legitimate interest because the plaintiff already held a title of ownership via a prefect’s ordinance and a prior final judgment had removed the area from the public domain. The high court ruled that the issue of the plaintiff’s interest to sue had already been definitively resolved by the appellate instance, which issued binding instructions under procedural law establishing that the plaintiff suffered a serious disturbance of property rights due to the municipality’s claim. Consequently, the municipality’s argument that the declaratory action was superfluous or provocative was rejected, and the appellate judgment confirming the private ownership of the passageway remains in force.
Legislator headnote
AI generatedart. 35 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 488 C. proc. civ, art. 480 alin. (3) C. proc. civ, art. 488 pct. 8 C. proc. civ, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Declaratory action for municipal passageway ownership barred by res judicata on plaintiff's interest: Împotriva deciziei nr. 3289 din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti prin primar a declarat recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 12 mai 2022
Asupra cauzei, constată următoarele:
I. Circumstanţele litigiului:
1. Obiectul cauzei:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 28 martie 2018 pe rolul Judecătoriei Piteşti, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti prin primar, solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că proprietarii apartamentelor din blocul A. (pasajul Vasile Milea nr. 4) sunt proprietari asupra suprafeţei de teren de 400 mp - pasajul A..
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 35 C. proc. civ.
Prin sentinţa civilă nr. 7929 din 6 decembrie 2018, Judecătoria Piteşti a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş, având în vedere valoarea obiectului cererii indicată prin cererea precizatoare depusă de reclamantă (264.000 RON).
2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Argeş:
Prin sentinţa civilă nr. 88 din 22 februarie 2019, Tribunalul Argeş a admis excepţia lipsei de interes a reclamantei, invocată din oficiu, şi, în consecinţă, a respins cererea ca fiind lipsită de interes.
3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă:
Prin decizia civilă nr. 2880 din 18 iunie 2019, Curtea de Apel Piteşti a admis apelul formulat de reclamanta A., a anulat sentinţa civilă nr. 88 din 22 februarie 2019 a Tribunalului Argeş şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.
4. Rejudecare fond - Tribunalul Argeş:
Rejudecând cauza, prin sentinţa civilă nr. 366 din 18 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Argeş a fost respinsă, ca nefondată, cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti prin primar.
5. Apel după rejudecare - decizia pronunţată de Curtea de Apel Piteşti:
Prin decizia nr. 3289 din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, a fost admis apelul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 366 din 18 octombrie 2019 pronunţată de Tribunalul Argeş.
A fost anulată sentinţa atacată şi, rejudecând, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti prin primar.
S-a constatat că proprietarii apartamentelor situate în blocul A. sunt proprietarii terenului în suprafaţă de 400 mp "Pasaj A.", potrivit Ordinului nr. 482/18.10.1991 emis de Prefectul Judeţului Argeş.
A fost obligat intimatul la plata către apelantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3072,5 RON.
6. Calea de atac exercitată în cauză:
Împotriva deciziei nr. 3289 din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti prin primar a declarat recurs, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În cuprinsul cererii de recurs, recurenta-pârâtă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti a arătat că instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 35 C. proc. civ. ce reglementează acţiunea în constatare.
Prin acţiunea formulată, reclamanta A. a solicitat să se constate că deţinătorii apartamentelor situate în blocul A., Piaţa Vasile Milea nr. 4 sunt proprietarii exclusivi ai terenului în suprafaţă de 400 mp "Pasaj A.", potrivit Ordinului nr. 482/18.10.1991 emis de prefectul judeţului Argeş.
Pronunţarea unei hotărâri în constatarea unui drept rezultat dintr-un act juridic, care formal are valoarea unui titlu de proprietate, apare lipsită de interes în condiţiile în care se tinde la obţinerea unui al doilea titlu de proprietate pentru acelaşi teren. În această situaţie, reclamanta nu justifică interesul legitim, efectiv şi actual în obţinerea unui act confirmativ al titlului de proprietate, acţiunea având doar un caracter provocator, care nu conferă titularilor dreptul la protecţia juridică pretinsă.
Cu privire la contractul de închiriere nr. x/2004 tribunalul a constatat ca acesta priveşte tot un teren situat pe domeniul public, neexistând nici o dovada ca ar fi vorba, de un teren aflat in Pasajul A..
În ceea ce priveşte sentinţa civila nr. 8211 din 18.12.2018 pronunţată de Judecătoria Piteşti în dosarul nr. x/2016, tribunalul a constatat că, în cuprinsul acesteia, instanţa a analizat răspunderea contractuală intervenită în baza contractului de închiriere nr. x/2014, încheiat între Serviciul Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Piteşti şi B.. Tribunalul a constatat că reclamanta nu este parte în acest contract, iar în acest dosar nu s-a pus în discuţie dreptul de proprietate al Asociaţiei de Proprietari nr. 9 A. cu privire la terenul din zona Pasajului A..
Prin urmare, reclamanta nu justifică un interes propriu în promovarea acestei acţiuni şi nu a dovedit tulburarea invocată în cererea de chemare în judecată, astfel că, în aprecierea recurentei-pârâte, hotărârea criticată este dată cu încălcarea dispoziţiilor legii.
7. Apărările formulate în cauză şi procedura de filtru:
Intimata-reclamantă A. a depus întâmpinare, comunicată, invocând excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu avocat, fără a depune înscrisuri justificative.
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor.
Prin încheierea din 24 februarie 2022 completul de filtru a admis în principiu recursul.
II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:
Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la actele şi lucrările dosarului şi la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce urmează să fie expuse:
În speţă, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se constate că proprietarii apartamentelor din blocul A. sunt proprietari asupra suprafeţei de teren de 400 mp, având în vedere că pârâta a pretins fără drept chirie pentru folosirea unor tonete ce ar fi amplasate pe terenul reclamantei.
Prin sentinţa civilă nr. 30/F/C din 11 aprilie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti în dosarul nr. x/2005, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3628 din 28 septembrie 2007 pronunţată de Înalta Curte, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta A. Piteşti şi s-a dispus anularea în parte a Hotărârii de Guvern nr. 447/16.08.2002 privind poziţia 319 din Anexa 2 la hotărâre, respectiv Pasajul A. în suprafaţă de 400 mp centru, în sensul scoaterii acestuia din domeniul public al Municipiului Piteşti.
De asemenea, s-a reţinut că ordinul prefectului de atribuire în proprietate a suprafeţelor de teren aferente apartamentelor construite constituie titlu de proprietate pentru dreptul transferat titularilor în puterea legii. Părţile nu au contestat legalitatea actului prefectului, astfel încât proprietarii din blocul A. au în prezent atât posesia terenului, cât şi titlu de proprietate reprezentat de ordinul prefectului - aspecte reţinute prin hotărârile anterioare ce se bucură de autoritate de lucru judecat în ceea ce priveşte dreptul solicitat a fi recunoscut în favoarea reclamantei A..
Prin motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., invocând încălcarea de către instanţa de apel a art. 35 C. proc. civ., recurenta-pârâtă reiterează aspectele legate de justificarea interesului pentru formularea acţiunii, arătând că pronunţarea unei hotărâri în constatarea unui drept apare lipsită de interes în condiţiile în care se tinde la obţinerea unui al doilea titlu de proprietate pentru acelaşi teren şi că reclamanta nu justifică interesul legitim, efectiv şi actual în obţinerea unui act confirmativ al titlului de proprietate.
Or, chestiunea lipsei de interes a fost dezlegată definitiv prin decizia civilă nr. 2880 din 18 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, care a admis apelul formulat de reclamantă, a anulat sentinţa civilă nr. 88 din 22 februarie 2019 a Tribunalului Argeş prin care se admisese excepţia lipsei de interes în formularea acţiunii şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.
În considerentele acestei hotărâri, instanţa a reţinut că reclamanţii au interes în promovarea acţiunii în condiţiile în care nu pot beneficia de toate prerogativele dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu, fiind obstrucţionaţi de autorităţile publice. Demersul juridic iniţiat de reclamantă în reprezentarea intereselor proprietarilor apartamentelor este necesar pentru lămurirea definitivă a situaţiei, în condiţiile în care, deşi problema proprietăţii asupra terenului pe care este amplasat Pasajul A. a fost antamată în mai multe litigii, în continuare părţile îşi dispută dreptul asupra acestui bun, interesul formulării acţiunii rezultând din faptul că pârâtul neagă dreptul de proprietate invocat de reclamantă.
Stabilind că există o tulburare serioasă a dreptului de proprietate invocat de reclamantă, tulburare ce are ca temei un drept pretins de pârât, astfel încât se justifică interesul pentru formularea acţiunii în constatare, curtea de apel a anulat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Argeş, instanţă care, în rejudecare, a pronunţat sentinţa civilă nr. 366 din 18 octombrie 2019 prin care a fost respinsă ca nefondată cererea reclamantei.
Această ultimă sentinţă a fost anulată prin decizia recurată tocmai pentru că, deşi a soluţionat cauza după casare, instanţa a încălcat dezlegările obligatorii date de instanţa de apel - în loc să analizeze fondul acţiunii în constatare, tribunalul a reţinut că reclamanta tinde să obţină un nou titlu de proprietate, apreciind (din nou) că nu există interes pentru formularea acţiunii.
Înalta Curte constată, aşadar, că sunt nefondate susţinerile recurentei-pârâte ce reiau în prezenta cale de atac aspectul legat de justificarea interesului pentru formularea acţiunii, având în vedere că, aşa cum anterior s-a arătat, asupra interesului reclamantei în exercitarea demersului judiciar instanţa de apel care a pronunţat decizia nr. 2880 din 18 iunie 2019 a dat dezlegări obligatorii conform art. 480 alin. (3) C. proc. civ., astfel cum legal a reţinut curtea de apel în considerentele deciziei recurate. De altfel, deşi invocă prin motivele de recurs încălcarea art. 35 C. proc. civ., recurenta-pârâtă nu formulează critici concrete cu privire la soluţia pronunţată în rejudecarea cererii de chemare în judecată, susţinerile sale vizând numai soluţia de anulare a sentinţei.
Pentru considerentele expuse, constatând legalitatea deciziei atacate, reţinând că aspectele de nelegalitate deduse judecăţii sunt lipsite de temei, nefiind îndeplinite dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. pentru casarea hotărârii, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Piteşti împotriva deciziei nr. 3289 din 12 noiembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2022.