Tax authority’s 1.8M RON damages claim against defunct notarial office upheld as properly rejected for lack of procedural capacity.

Şedinţa publică din data de 12 mai 2022

Asupra cauzei de faţă constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Iaşi la 28 decembrie 2018 sub dosar nr. x/2018, reclamanta Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi a solicitat obligarea pârâtului A., în calitate de reprezentant al Biroului notarial public A., la plata sumei de 1.809.870 RON, reprezentând prejudiciu adus bugetului de stat prin reţinerea şi nevirarea în termen de 30 de zile de la scadenţă a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinerea la sursă, ce au fost stabilite în perioada 25 ianuarie 2010 - 25 mai 2012, precum şi accesorii.

Prin sentinţa civilă nr. 6313 din 31 mai 2019, Judecătoria Iaşi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Iaşi, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2019.

Prin precizarea depusă la 18 noiembrie 2019, reclamanta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi a învederat că solicită obligarea pârâtului A. la recuperarea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului.

2. Hotărârea pronunţată în primă instanţă

Prin sentinţa nr. 286 din 18 februarie 2021 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă s-a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului Birou notarial A..

S-a respins cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta Direcţia Generala Regionala a Finanţelor Publice Iaşi în contradictoriu cu pârâtul Biroul notarial public A. şi A. în calitate de reprezentant al pârâtului.

3. Hotărârea pronunţată în apel

Prin decizia civilă nr. 416 din 29 septembrie 2021, Curtea de Apel Iaşi a respins apelul formulat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 286 din 18 februarie 2021, pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă.

4. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 416 din 29 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi a declarat recurs reclamanta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi, fiind formulate următoarele critici:

Prejudiciul a fost produs de pârâtul A. în calitate de notar public, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu constând în obligaţia transmiterii către autorităţile fiscale a impozitului pe venit aferent transferurilor de proprietăţi imobiliare.

Prin decizia nr. 407/RC din 16 noiembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a achitat pe inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de ANAF - D.G.R.F.P. Iaşi.

Art. 27 alin. (2) C. pen. precizează în mod expres posibilitatea formulării unei acţiuni la instanţa civilă, dacă instanţa penală a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă.

Faptul că, ulterior demersurilor de urmărire penală întreprinse de reclamantă, BNP A. şi-a încetat activitatea nu poate echivala cu o modificare a acţiunii iniţiale în sensul dispoziţiilor art. 204 C. proc. civ., ci înseamnă că obligaţiile nu se mai pot încasa de la entitatea care a exercitat profesia liberală, transferându-se la persoana fizică, colectarea lor continuând din patrimoniul personal al persoanei fizice.

Prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat obligarea pârâtului A. la recuperarea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului, aspect susţinut şi ulterior prin precizările formulate sub nr. x din 18 noiembrie 2019, care nu reprezintă o modificare a acţiunii iniţiale.

Încheierea din 29 octombrie 2020, prin care instanţa a dispus decăderea reclamantei din dreptul de a modifica acţiunea, nu a fost comunicată acesteia pentru a putea fi atacată.

La data formulării cererii, atât în evidenţele registrului comerţului, cât şi în evidentele fiscale, BNP A. figura ca având activitatea suspendată din 30 aprilie 2014. Chiar dacă acesta nu mai avea dreptul de a desfăşura activitate, acest lucru nu echivalează cu pierderea capacităţii de folosinţă, contribuabilul având în continuare drepturi şi obligaţii în funcţie de regimul suspendării.

Declaraţia de menţiune 010 a fost depusă de contribuabilul A. la 6 martie 2019, menţionându-se încetarea calităţii de notar public, acesta fiind momentul în care BNP A. şi-a încetat calitatea de subiect de drept fiscal. Astfel, la 28 martie 2019 a fost întocmită decizia de impunere nr. x privind obligaţiile fiscale stabilite în urma preluării acestora de la contribuabilii radiaţi pentru contribuabilul A., care a preluat obligaţiile fiscale de la Societatea profesională notarială A. şi B..

Din prevederile art. 266 alin. (4) Codul de procedură fiscală rezultă că nu se mai pot încasa obligaţiile de la entitatea care a exercitat activităţi economice în mod independent sau profesii liberale, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică, respectiv din patrimoniul afacerii, acestea transferându-se la persoana fizică.

Capacitatea de folosinţă a persoanei juridice se sfârşeşte odată cu desfiinţarea acesteia printr-unul dintre următoarele moduri: constatarea ori declararea nulităţii, fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau desfiinţare ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege (art. 244 C. civ.).

La momentul formulării acţiunii în pretenţii, BNP A. era subiect de drept fiscal cu drepturi şi obligaţii chiar dacă avea activitatea suspendată şi la acel moment nu mai avea dreptul de a desfăşura activitate, întrucât contribuabilul nu a solicitat în termenul prevăzut de lege, respectiv 30 de zile de la încetarea calităţii de notar public, radierea înregistrării fiscale şi anularea codului de identificare fiscală.

La data acţiunii iniţiale, reclamanta era în imposibilitatea susţinerii unei acţiuni în contradictoriu cu A. în nume propriu, în situaţia în care toate actele de executare (somaţii şi titluri executorii) au fost emise doar pe numele BNP A..

Astfel, în mod corect acţiunea a fost formulată în contradictoriu cu pârâtul A. în calitate de reprezentant al BNP A..

În drept, au fost indicate prevederile art. 483 şi următoarele C. proc. civ., art. 23 alin. (3), art. 82 şi art. 266 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 Codul de procedură fiscală

5. Apărările formulate în cauză

În termen legal, intimatul-pârât Biroul notarial public A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil sau anularea acestuia.

În ceea ce priveşte nulitatea recursului, a menţionat că sunt incidente dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., întrucât nu sunt indicate motive de nelegalitate, ci nemulţumiri cu privire la temeinicia hotărârii. Nelegalitatea hotărârii nu a fost argumentată astfel cum impun dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. şi nici nu s-a formulat vreo critică susceptibilă de încadrare, din oficiu, în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Cu privire la inadmisibilitatea recursului, a precizat că recursul omisso medio este inadmisibil, fiind incidente prevederile art. 488 alin. (2) C. proc. civ. În esenţă, a arătat că recurenta nu a criticat încheierea din 29 octombrie 2020 prin care Tribunalul Iaşi a dispus decăderea sa din dreptul de a modifica acţiunea, despre care a invocat că nu i-a fost comunicată.

A mai susţinut că necomunicarea acestei încheieri nu poate reprezenta motiv de imposibilitate în invocarea criticii, având în vedere că această încheiere putea fi atacată odată cu fondul şi nu se comunică separat.

Intimatul-pârât a mai susţinut că recursul este inadmisibil prin prisma lipsei calităţii procesual pasive a persoanei fizice A., cu aplicarea art. 494 raportat la art. 478 alin. (1) C. proc. civ., deoarece cadrul procesual stabilit de reclamantă a intrat în puterea lucrului judecat, prin neapelare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând decizia recurată, prin prisma criticilor formulate şi prin raportare la dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul declarat este nefondat pentru considerentele ce urmează a fi expuse.

1. Cât priveşte excepţia nulităţii recursului, pentru neîncadrarea criticilor în prevederile art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte a apreciat că aspectele din cererea de recurs vizând capacitatea procesuală de folosinţă a pârâtului constituie o critică formulată în condiţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Pe de altă parte, faptul că nu a fost atacată încheierea din 29 octombrie 2020 nu este de natură să atragă inadmisibilitatea recursului care ar fi formulat omisso medio, în condiţiile în care prin cererea de recurs sunt invocate mai multe argumente care, în opinia recurentei, ar justifica nelegalitatea soluţiei prin care a fost admisă excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului Biroul Notarial Public A..

În consecinţă, vor fi respinse ca nefondate ambele excepţii procesuale invocate de intimat;

2. Cât priveşte fondul recursului, Înalta Curte a apreciat că este corectă menţinerea soluţiei de respingere a cererii de chemare în judecată cu motivarea că reclamanta a formulat acţiunea în contradictoriu cu o entitate fără personalitate juridică, respectiv Biroul Notarial Public A., iar notarul public, reprezentantul entităţii şi-a încetat activitatea.

Astfel, s-a arătat că, faţă de chemarea în judecată a pârâtului Biroul Notarial Public A., pentru a fi obligat la achitarea sumei de 1.809.870 RON cu titlu de prejudiciu adus bugetului de stat prin reţinerea şi nevirarea în termen de 30 de zile de la scadenţă a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinerea la sursă ce au fost stabilite în perioada 25/01/2012-25/05/2012, precum şi accesorii, la termenul din 22 octombrie 2019 tribunalul a solicitat reclamantei să formuleze precizări vizând calitatea procesuală pasivă, iar la 18 noiembrie 2019 reclamanta a răspuns în scris că " solicită obligarea pârâtului A. la recuperarea prejudiciului cauzat bugetului consolidat al statului."

Prima instanţă a calificat susţinerile reclamantei ca fiind o cerere de modificare a acţiunii introductive şi, la termenul din 23 iulie 2020 a invocat tardivitatea respectivei cereri, decăderea fiind pronunţată prin încheierea din 29 octombrie 2020. Prin sentinţa civilă nr. 286 din 18 februarie 2021 s-a admis excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a pârâtului Biroul Notarial Public A. şi s-a respins cererea de chemare în judecată.

Încheierea prin care s-a constatat decăderea din dreptul de modificare a cererii de chemare în judecată în partea privitoare la cel chemat în judecată nu a fost atacată cu apel, motiv pentru care devoluţiunea nu s-a putut extinde şi asupra acestei soluţii, în sensul arătat la art. 477 alin. (2) C. proc. civ.

În lipsă de prevedere expresă contrară, încheierea din 29 octombrie 2020 nu face parte din categoria încheierilor care pot fi atacate separat, astfel încât să existe obligaţia comunicării acesteia pentru ca, dacă legea prevede astfel, de la momentul comunicării să înceapă să curgă termenul de exercitare a căii de atac.

Drept urmare, întrucât încheierea trebuia să fie atacată odată cu fondul, nu poate fi primită critica în sensul că reclamantei nu-i poate fi imputată neatacarea încheierii câtă vreme aceasta nu i-a fost comunicată.

Instanţa de apel a reţinut în mod corect că din adresa nr. x/2020, emisă de Camera Notarilor Publici Iaşi, rezultă că activitatea Biroului Notarial A. încetase din 29 ianuarie 2018, cu 11 luni anterior promovării cererii de chemare în judecată - 21 decembrie 2018, iar prin Ordinul M.J. nr. 234 C/11.01.2018 a fost radiat.

În consecinţă, la momentul formulării cererii de chemare în judecată pârâtul Biroul Notarial Public A. nu mai avea capacitate procesuală de folosinţă, astfel cum au reţinut ambele instanţe de fond, motiv pentru care nu era posibilă transmiterea procesuală a obligaţiilor sale către persoana fizică A. în condiţiile art. 38 C. proc. civ. Acest text permite transmiterea pe parcursul procesului a calităţii de "parte", or parte în procesul civil este cel care întruneşte în persoana sa condiţiile enumerate la art. 32 C. proc. civ.

În fine nu poate fi primită nici critica în sensul că în realitate acţiunea a fost formulată în contradictoriu cu pârâtul A. în calitate de reprezentant al BNP A., iar nu cu Biroul Notarial Public A. în nume propriu.

Soluţia se impune întrucât raportul juridic litigios nu poate fi angajat în contradictoriu cu reprezentantul persoanei în al cărei patrimoniu există un drept sau o obligaţie, motiv pentru care hotărârea judecătorească nici nu produce efecte faţă de reprezentanţii părţilor.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte apreciază că instanţa de apel a pronunţat o soluţie care reflectă conduita procesuală a reclamantei, fiind la latitudinea acesteia disponibilitatea de a acţiona în judecată o anumită persoană, respectiv limitele în care provoacă devoluţiunea în apel, aceste aspecte neputând fi suplinite de judecător câtă vreme nu există un text de lege care să impună intervenţia din oficiu a instanţei.

Având în vedere cele mai sus arătate, criticile formulate nu întrunesc cerinţele art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., motiv pentru care recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii şi excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată de către intimatul-pârât Biroul Notarial Public A., reprezentat de A..

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi împotriva deciziei civile nr. 416 din 29 septembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 mai 2022.